VIDEO „Odessa în flăcări“, film ars de Securitate

Pelicula, interzisă de comunişti pentru că arăta ororile bolşevice şi drama refugiaţilor din Basarabia în război, va fi vizionată la Râşnov. Coproducţia româno-italiană din 1942 a fost distrusă de autorităţile bolşevice. Copia filmului, salvat de o arhivă italiană, va fi prezentată la Festivalul de Film Istoric.

Pelicula „Odessa în flăcări", cunoscută în România şi sub numele de „Cătuşe roşii", dezvăluie imagini şocante despre drama refugiaţilor din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi ororile comise de trupele ocupante.

Mai citiţi şi:

Mai bun, dar tot prost

Realizat în coproducţie româno-italiană, în 1942, de regizorul italian Carmino Galleone, „Odessa în flăcări" a fost distins cu Marele Premiu al Festivalului de la Veneţia, în 1942. Filmul va proiectat la 13 august, în cadrul Festivalului de Film Istoric organizat la Râşnov între 6 şi 15 august.

Soprană în rol principal

Pelicula, care prezintă drama refugiaţilor din Basarabia, o are în distribuţie, în rol principal, pe Maria Cebotari, marea soprană şi actriţă de la a cărei naştere se împlinesc anul acesta 100 de ani.

Maria Cebotari, ea însăşi basarabeancă, joacă chiar rolul unei refugiate în Basarabia. „După război, filmul a fost interzis, Securitatea a distrus toate copiile. Timp de decenii, producţia a fost considerată definitiv pierdută în România. În 2005 filmul a fost descoperit întâmplător în arhiva studiourilor Cinecita din Roma", spune Radu Rădescu, consultant artistisc al Festivalului de Film Istoric de la Râşnov.

„Scenele cele mai dramatice sunt cele legate de deportare şi de desprinderea de cămin. Filmul e important pentru că vorbeşte despre un subiect mai puţin discutat. Filmul e în italiană, cu mulţi actori italieni, fiind subtitrat în română. Maria Cebotari vorbeşte în italiană, dar cântă şi două piese populare româneşti", precizează Radu Rădescu.

Ras din acte

Capodopera cinematografică „Odessa în flăcări" aparţine regizorului italian Carmine Gallone, iar scenariul este semnat de dramaturgul Nicolae Kiriţescu. Filmul, care prezintă şi ororile comise de trupele NKVD (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne - poliţia secretă a Uniunii Sovietice) a fost interzis în 1943, la scurt timp după lansarea în cinematografele din România. Depus în arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, „Odessa în flăcări" a figurat doar în registrul de evidenţă al arhivelor, apoi a dispărut complet din acte.

După decembrie 1989, cercetători în istoria filmului au căutat în zadar să dea de urma peliculei, rezultând că aceasta a fost confiscată de „consilierii sovietici" din perioada ocupaţiei. Direcţia presei şi tipăriturilor, fosta cenzură, a urmărit distrugerea peliculei. Securitatea a dat chiar un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de război din perioada 1940-1944, considerate fasciste şi „imperialiste", duşmănoase „orânduirii socialiste", iar „Odessa în flăcări" intra la această categorie.

„Filmul este o pagină vibrantă de istorie, arătând lumii, în 1942, la Festivalul de la Veneţia - unde de altfel a câştigat Marele Premiu - ce înseamnă ocupaţia bolşevică şi teroarea stalinistă. Timp de mai bine de o jumătate de secol, despre acest film nu s-a pomenit nimic. Nici nu putea fi vorba să se dea în vileag drama Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, atâta vreme cât la Bucureşti se afla la putere un regim obedient Kremlinului", scria istoricul Gheorghe Brătescu în „Clipa".

Groapă cu morţi

Filmul „Odessa în flăcări", preluat în copie din Italia, a fost recondiţionat pentru proiecţia de la Râşnov. După ce a fost decoperită, în Italia, pelicula a fost vizionată la Cinemateca din Bucureşti în 2006, iar anul trecut s-a ţinut o conferinţă la Teatrul Naţional din Bucureşti despre acest subiect. Cronicile susţin că filmul arată coloane uriaşe de refugiaţi basarabeni, care îşi căutau în 1940 scăparea în faţa pericolului de moarte al trupelor sovietice.

La acea vreme, „emoţia publicului era cu atât mai mare, cu cât fuseseră descoperite două uriaşe gropi comune, în care zăceau peste cincizeci de mii de morţi, săteni români împuşcaţi de NKVD. Peste acest îngrozitor măcel, care a făcut la vremea lui obiectul unei anchete a Crucii Roşii Internaţionale şi a stârnit un val de proteste împotriva atrocităţilor sovietice, s-a aşternut o tăcere deplină după 1944", sublinia Gheorghe Brătescu.

„Holocaustul" basarabenilor

„Şi, în timp ce Moscova a recunoscut, prin glasul lui Gorbaciov, că NKVD-ul a fost asasinul celor 10.000 de ofiţeri polonezi în pădurea Katin, despre oribilul genocid basarabean încă nu se pomeneşte nimic", preciza Brătescu. „Se descoperă pagini de istorie ascunse, groaznicul masacru suferit de basarabeni din partea trupelor sovietice, pentru singura vină că erau români. Din păcate, despre «holocaustul» basarabenilor, bucovinenilor şi transilvănenilor, autorităţile de la Bucureşti manifestă încă o condamnabilă tăcere", concluziona Gheorghe Brătescu.

Clasat „imperialist"

Securitatea a dat chiar un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de război din perioada 1940-1944, considerate fasciste şi „imperialiste", duşmănoase „orânduirii socialiste", iar „Odessa în flăcări" intra la această categorie

Maria Cebotari, muză pentru Richard Strauss

Festivalul de Film Istoric de la Râşnov şi-a propus să omagieze anul acesta personalitatea artistică a sopranei şi actriţei Mariei Cebotari - foto (1910-1949). Pentru a marca un secol de la naşterea sa, pe lângă difuzarea filmului „Odessa în flăcări", organizatorii de la Răşnov au programat la 13 august un concert cu lucrări din repertoriul artistei pe marile scene ale lumii, susţinut de Ansamblul Cameral „Remember Enescu" - Cristina Radu (soprană), Eugen Dumitrescu (pian) şi Corina Răducanu (pian). De asemenea, la Râşnov va fi proiectat documentarul „Aria" de Vlad Druck, după scenariul lui Dumitru Olărescu, despre viaţa şi opera Mariei Cebotari.

Soprana Maria Cebotari , care a trăit numai 39 de ani, a fost apreciată în special în rolurile din creaţiile lui Mozart, Puccini şi Richard Strauss, evoluând sub bagheta unor mari dirijori, Arturo Toscanini, Wilhelm Furtwängler, Bruno Walter sau Herbert von Karajan. Compozitorul Richard Strauss i-a dedicat Mariei Cebotari rolul titular din celebra sa operă „Salomeea". Pe lângă spectacole de teatru, actriţa a fost distribuită în opt filme turnate în Germania sau Austria, în care a jucat şi alături de soţul ei, Gustav Diessl.

„Cocoşul decapitat", proiectat la Râşnov

Străvechea cetate Râşnov a fost recâştigată de comunitate şi va fi scena unor evenimente turistice şi culturale între 6 şi 15 august. După o perioadă tulbure de administrare privată, procese în instanţă, comunitatea locală a reintrat în posesia Cetăţii Râşnov în luna mai. Pentru că anul acesta se împlinesc 135 de ani de la naşterea Reginei Maria a României şi 65 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, Festivalul Filmului Istoric de la Râşnov omagiază cele două mari aniversări.

În ediţia festivalului internaţional de anul acesta, sunt programate filme dedicate celor două subiecte istorice, dar şi cele mai noi producţii de film istoric din Europa, cum ar fi apreciatul „Agora" al spaniolului Alejandro Amenabar. Pe lângă proiecţia specială a filmului „Odessa în flăcări", de la 13 august, festivalul va surprinde spectatorii şi cu o premieră pentru spaţiul românesc: „Ziua fiarei", în regia lui Mihail Konovalciuk, un art-movie de 88 de minute în care personajele şi atmosfera din timpul celui de-al Doilea Război Mondial se construiesc într-un mod dinamic, inedit, emoţionant, fără a se recurge deloc la dialog.

Concerte şi târg de carte

În Cetate, vor veni cineaşti care vor prezenta producţiile, poveştile şi legendele din spatele fiecărui scenariu, alături de un film semnat de Pavel Lunghin, unul dintre cei mai interesanţi regizori ruşi contemporani. La Râşnov, vor putea fi văzute, totodată, producţii ale unor regizori cunoscuţi şi iubiţi de publicul de film din România: Radu Gabrea („Cocoşul decapitat" şi „Călătoria lui Gruber") şi Cristian Mungiu („Amintiri din Epoca de Aur"). Vor fi proiectate şi producţii noi, care abordează subiecte istorice diferite de cele care fac tema acestei ediţii a festivalului. Ca orice festival care se respectă, cele 10 zile ale manifestării nu se vor limita doar la proiecţiile nocturne din Cetate, ci vor fi garnisite cu numeroase evenimente paralele: concerte de muzică interbelică (cu Irina Sârbu & The Band şi mezzosoprana Claudia Codreanu), un recital de harpă celtică şi un concert aniversar dedicat Reginei Maria sunt doar câteva dintre acestea.

Perioada interbelică va fi oglindită şi în expoziţii de fotografie şi lansări de carte pe toată perioada festivalului. Evenimentele se vor desfăşura în Cetatea Râşnovului, cinematograful din oraş şi în Centrul Istoric al oraşului. Accesul publicului la toate proiecţiile va fi gratuit. Totodată, pe toată durata festivalului se va desfăşura un Târg de Carte.

Filme în program

- „Cocoşul decapitat" şi „Călătoria lui Gruber", regia Radu Gabrea
- „Amintiri din Epoca de Aur", regia Cristian Mungiu
- „Odessa în flăcări", regia Carmine Gallone
- „Duşmanul duşmanului meu", regia Kevin Macdonald
- „Băieţii de pe Strada Soarelui", regia György Szomjas
- „Caporalul şi alţii", regia Márton Keleti
- „Cititorul", regia Stephen Daldry
- „The Dark and Silent Ones", regia Pawel Kedzierski