Cele mai zguduitoare poveşti de amor: cuibuşorul de nebunii al lui Carol al II-lea şi Zizi Lambrino şi secretele iubirii nebune dintre Goga şi o dăscăliţă
0
Boieri, domnitori, scriitori sau chiar haiduci au lăsat moştenire, pe lângă opera lor istorică, şi poveşti zguduitoare de iubire. Legături puternice şi controversate cu domniţe de soi sau cu femei simple, toate acestea le-au frânt inimile sau le-au împlinit viaţa şi au rămas în istorie.
Iubire, răzbunare, dueluri şi chiar moarte, acestea sunt o parte din ingredinetele care le-au condimentat vieţile private ale unora pe care îi ştim din manualele de istorie sau din literatură datorită operei lor, de la Vlad Ţepeş, Carol al II-lea, haiducul Coroi până la Octavian Goga sau Ştefan Augustin Doinaş.
BÂRLAD. Sturdza voievod şi frumoasa Margioliţa. Boieroaica pentru care a fost construită cea mai mare Grădină Publică de sec XIX
Potrivit uneia din cele mai frumoase legende ale Bârladului, Grădina Publică, veche zonă verde a oraşului, a fost realizată la comanda lui Mihail Grigoriu Sturdza voievod pentru a intra în graţiile frumoasei Margioala, soţia unui boier erudit.
Conformei legendei, Grădina Publică din Bârlad datează din 1834 şi a fost realizată în partea de nord a oraşului pe locul unui codru secular, în apropiere de locul unde aveau conace boerii urbei.
VASLUI. Conacul din Vaslui care a ascuns tumultuoasa poveste de dragoste ce a zguduit Casa Regală din România: Carol al II-lea şi Zizi Lambrino
În comuna vasluiană Zăpodeni, la marginea satului Butucărie, ruinele unui conac boieresc ascund una dintre cele mai tumultuoase poveşti de dragoste care a provocat un imens scandal în România, în timpul Primului Război Mondial: căsătoria Regelui Carol al II-ea cu Zizi Lambrino, prima căsătorie morganatică (de rang inegal).
Povestea de dragoste dintre cei doi a început la Iaşi, acolo unde Regele Carol al II doilea, printr-un concurs de împrejurări, avea să o întâlneasă pe Ioana Maria Valentina Lambrino, căreia toţi îi spuneau încă de mică Zizi. Descendenta unei vechi familii aristocratice, Zizi s-a născut în judeţul Vaslui, fiind fiica generalului român Constantin Lambrino şi a Eufrosinei Alcaz, dar şi nepoata Elenei Cuza. Familia Lambrino deţinea mai multe proprietăţi şi terenuri în judeţul Vaslui.
CRAIOVA. Socialistul Ferdinand Lasalle, ucis în urma unui duel de Ion Racoviţă. Tragedia a fost provocată de o domnişoară bavareză
Cunoscutul socialist Ferdinand Lasalle a fost ucis la mijlocul secolului al-XIX-lea în urma unui duel care a avut loc într-o pădure de lângă Geneva. A fost împuşcat de tânărul român Ion Racoviţă.
Ferdinand Lasalle a fost ucis pentru o dominşoară bavareză în vârstă de 20 de ani. Ion Racoviţă a pus ochii pe frumoasa Elena von Donniges, iar cei doi au început o frumoasă poveste de dragoste. Băiatul de 14 ani era un tânăr chipeş din Oltenia care era mai tot timpul prezent în saloanele înaltei societăţi.
BRAŞOV. Răzbunarea unui braşovean pe soţia care l-a înşelat: după moartea femeii, i-a ridicat un mormânt pornografic. Finalul căsniciei e demn de un scenariu de film
Un braşovean, militar de profesie, a găsit un mod inedit de a se răzbuna pe soţia care i-a fost infidelă. După moartea femeii, i-a ridicat un mormânt pornografic, să nu uite nimeni că l-a înşelat. Cei care au încercat să mai şteargă din ruşinea mamei au fost copiii celor doi soţi.
Povestea de iubire a celor doi a început în anii 50, dar modul în care ea s-a derulat este la fel de valabil şi astăzi. Constantin V., ofiţer de armată, s-a îndrăgostit nebuneşte de Arestia, o femeie foarte frumoasă, dar cu 17 ani mai tânără decât el. Povestea de iubire nu a durat decât un an, deoarece doamna râvnea la bărbaţi mai tineri. De fiecare dată când soţul ei pleca de acasă, Arestia se întreţinea cu alţi bărbaţi.
CLUJ. „Romeo şi Julieta de România“, poveste de dragoste din Evul Mediu, din inima Ardealului
În aprilie 2013, un arheolog descoperea două schelete în curtea unui fost liceu de muzică din Cluj. Scheletele se aflau într-o poziţie ciudată, adică îngropate faţă în faţă şi se ţineau de mână. Arheologul Adrian Rusu din cadrul Academiei Române, afirma, atunci, că în spatele acestei poziţii a scheletelor ar sta o poveste asemănătoare cu cea a îndrăgostiţilor Romeo şi Julieta. Descoperirea a avut ecou şi în presa internaţională.
„Scheletele, care aparţin unui cuplu de tineri, un bărbat şi o femeie, sunt aşezate faţă în faţă şi se ţin de mână. Cei doi au murit foarte repede, la circa 30 de ani. Este un caz ciudat, nu ştiu să se mai fi găsit aşa ceva în România. Povestea lor aduce minte de cea a lui Romeo şi a Julietei. Am descoperit că bărbatul a murit în urma unui accident, osul sternului fiind spart, iar femeia, care a fost îngropată cu el, probabil că a făcut o comoţie cerebrală sau un infarct la aflarea veştii. Altă explicaţie nu găsim”, explica, la acea vreme, Adrian Rusu, cercetător principal la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din cadrul Academiei Române din Cluj-Napoca.
BRAŞOV. Marea iubire a lui Vlad Ţepeş a fost o tânără de 17 ani care i-a fost amantă două decenii şi i-a dăruit cinci copii
Domnitorul s-a îndrăgostit de o tânără de doar 17 ani, care i-a fost amantă două decenii. Femeia s-a retras la mănăstire după moartea lui Vlad Ţepeş.
Vlad Ţepeş a rămas în istorie ca fiind cel mai dur domnitor, un apărător al cinstei. Puţini ştiu însă că a fost îndrăgostit nebuneşte de o tânăr din Braşov pentru care a mers până la Papă ca să obţină acceptul pentru divorţ.
Domnitorul a ajuns pentru prima dată la Braşov în 1438 când a participat la o invazie a turcilor. În 1442 a fost ajutat de Ioan Corvin să evadeze şi să se stabilească la Braşov. În acel an Vlad Ţepeş s-a căsătorit cu Anastasia-Maria, nepoata reginei Poloniei. A fost o căsătorie aranjată , o practică des întâlnite în familiile nobililor vremii.
BUZĂU. Idila Prinţului Nicolae cu o buzoiancă măritată, care a dus la excluderea acestuia din Casa Regală
Povestea de iubire dintre Prinţul Nicolae, al patrulea copil al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria, cu Ioana Dumitrescu Doletti, fiica unor latifundiari din Tohani, atunci în judeţul Buzău, a fost o pagină importantă în istoria familiei regale a României. De la această idilă i s-a tras prinţului excluderea din Casa Regală, urmată de exil.
Născut în anul 1903, la Pelişor, Nicolae era „un băieţel frumos, cu nasul cam lung... ochii erau de un albastru intens, cu o privire impunătoare, uneori aproape fioroasă, şi câtva timp a avut un păr buclat, de un blond argintiu subţire şi strălucitor“, scria mama sa, Regina Maria, în „Povestea vieţii mele“.
Mai târziu, adultul Nicolae a fost descris de apropiaţi ca fiind o victimă a viciilor, dovadă fiind şi uşurinţa cu care a picat în capcana amoroasă, sedus de o femeie măritată.
BOTOŞANI. Sălbatica şi pasionala poveste de iubire dintre ultimul haiduc al României şi o fiică de ţăran. Cum s-a iubit Coroi cu Ileana Cosânzeana Botoşanilor
Una dintre cele mai pasionale şi năbădăioase poveşti de dragoste ale Botoşaniului interbelic a fost cea dintre un haiduc şi o fiică de gospodari din Suliţa. Este vorba despre renumitul Coroi, considerat ultimul haiduc al României şi Ileana fiica lui Dodoi.
Haiducul Coroi, din ţinuturile Botoşanilor, este considerat de istorici ultimul mare haiduc al României interbelice. Născut la începutul secolului XX, s-a apucat de haiducit în jurul vârste de 25 de ani şi a fost prins definitiv abia zece ani mai târziu în 1935.
Poveştile despre enigmaticul Coroi abundă. Cu o aură legendară haiducul este prezentat ca un făcător de bine de către ţărani, luând după modelul haiducesc de la bogaţi pentru a milui săracii, dar şi ca un maestru al deghizării şi un tâlhar extrem de inteligent şi abil de către oamenii stăpânirii, care s-au chinuit 10 ani să-l prindă.
BAIA MARE. Poveştile de dragoste ale Maramureşului. Cum l-a despărţit religia pe Octavian Goga de „Dăscăliţa“ din Bontăieni
Maramureşul are şi el poveştile lui de dragoste. Cea mai cunoscută poveste de dragoster de pe meleagurile maramureşene este cea dintre poetul Octavian Goga şi Aurelia Russu, prima învăţătoare din Maramureş care a predat la elevii din Bontăieni peste 30 de ani.
Cea mai frumoasă poveste de dragoste a Maramureşului, cu final nefericit, este cea dintre poetul Octavian Goga şi Aurelia Russu, cunoscută de toată lumea drept „Dăscăliţa“ lui Goga.
Povestea iubirii dintre cei a început în micul sat Bontăieni, unde se află de altfel şi casa „Dascăliţei“ lui Goga. Casa cu pricina a servit drept şcoală câteva zeci de ani.
Potrivit informaţiiilor furnizate de către Primăria Dumbrăviţa, Aurelia Russu a fost prima învăţătoare din Maramureş, originară din părtile Braşovului. În februarie 1900, Aurelia Russu participă la o nuntă în apropierea Braşovului, unde-l cunoaşte pe Octavian Goga, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918. Între cei doi se infiripă o poveste de dragoste, fără un final pe măsură, din cauza apartenenţei religioase a familiilor lor. Atunci poetul avea 19 ani, iar dăscăliţa 18. Cei doi ţin legătura prin corespondenţă, până în 1903, în tot acest timp Aurelia Russu primind de la poet nu mai puţin de 51 de scrisori.
CĂLĂRAŞI. Povestea de dragoste a lui Eugen Cialîc, primarul cultural al Călăraşiului, un familist convins
Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României. Avocat, scriitor, jurnalist de marcă, Eugen Cialîc a fost înainte de toate un familist convins.
Şi-a iubit soţia cu patimă şi au reuşit să treacă împreună peste cele mai grele momente din viaţa lor, inclusiv detenţia fostului primar în lagărul de Caracal. Liniştea şi dragostea din familie i-au dat întotdeauna puterea să meargă mai departe. Nu s-a lăsat niciodată învins, deoarece în sânul familiei găsea resursele pentru a o lua de la capăt în fiecare zi. Era o personalitate puternică, iar energia sa era alimentată de soţie şi de unica lor fiică", spun cei care l-au cunoscut.
IALOMIŢA. Poveste de dragoste împotriva regimului comunist. Iubirea interzisă care l-a lăsat fără mandat pe cel mai tânăr primar al Sloboziei
Virgiliu Dumitrescu a fost cel mai controversat primar pe care l-a avut Slobozia. Şi cel al cărui mandat a durat cel mai puţin. Numai 3 luni. Avea 38 de ani, iar Partidul Comunist nu-l dorea iubăreţ şi i-a luat funcţia. Pentru că a îndrăznit să iubească o adolescentă care nu împlinise încă 18 ani, a fost muştruluit public şi acuzat de „abateri pe linie de morală comunistă”.
„Din constatările mele personale, găsesc că are slăbiciune la femei. Rezolvă operativ probleme ale unor femei şi nu a oamenilor muncii, aşa cum ar fi trebuit să rezolve”.Aşa arată doar un mic fragment din ceea ce poate fi numit un adevărat proces de conştiinţă pe care tovarăşii Partidului Comunist i l-au deschis tânărului primar Virgiliu Dumitrescu.
MEHEDINŢI. Boierul Gheorghe Pleşa a ridicat un castel la Obârşia de Câmp pentru o bogată franţuzoaică
În comuna mehedinţeană Obârşia de Cimp, se află un frumos castel care i-a aparţinut lui Gheorghe Pleşa, un moşier local, castel pe care acesta l-a construit pentru a o impresiona pe logodnica sa, cu care locuia împreună la Paris.
În comuna mehedinţeană Obârşia de Cimp, se află un frumos castel care a aparţinut lui Gheorghe Pleşa, un moşier local, castel pe care acesta l-a construit pentru a o impresiona pe logodnica sa, cu care locuia împreună la Paris. Castelului Pleşa din Obârşia de Câmp, construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleşa în stilul castelelor de pe Valea Loirei, i-a fost redată splendoarea anilor 1880.
ARAD. Poveştile de dragoste ale două genii din literatura română: poetul Ştefan Augustin Doinaş şi scriitorul Ioan Slavici
Două nume mari ale literaturii române şi două poveşti de dragoste impresionante. Este vorba despre scriitorul Ioan Slavici care s-a născut în localitatea arădeană Şiria şi despre poetul Ştefan Augustin Doinaş ( Ştefan Popa) care s-a născut la data de 26 aprilie 1922, în localitatea Cherechiu (actuala Caporal Alexa) din judeţul Arad.
Ştefan Augustin Doinaş are o poveste de iubire impresionată cu balerina Irinel Liciu (Silvia Lia Voicu), care i-a fost soţie, iubită şi amantă.
Irinel era prima balerina la Opera Română, cu o cariera în ascensiune, absolvise cursurile de balet din Moscova şi Leningrad, se învârtea în cercurile selecte ale Bucureştiului anilor 1955 şi se considera o femeie împlinită.
BRĂILA. Iubirea de legendă care a inspirat povestea „Casei cu stafii” din Brăila
În Brăila Chirei Chiralina, multe poveşti de dragoste au ars mistuitor până s-au sfârşit în drame, iar dramele au dat naştere unor legende ce dăinuie peste veacuri. O astfel de legendă este cea a „Casei cu stafii”, o clădire din centrul vechi al oraşului, care impresionează cu arhitectura sa deosebită dar care stă nelocuită de ani de zile.
Se spune că nimeni nu s-ar încumeta să rămână peste noapte în acest imobil, pentru că o fantomă bântuie prin camere, băgându-i în sperieţi pe muritori care-i ies în cale. Stafia ar fi spiritul unei femei de o frumuseţe răpitoare, care în urmă cu o sută de ani i-a subjugat inima unui negustor grec foarte bogat. Acesta a clădit impresionanta casă ca pe un omagiu adus femeii El era bătrân, însă, iar ea foarte tânără, iar într-o noapte ar fi prins-o cu un amant. De furie, a împuşcat-o direct în inimă. Spiritul ei neîmpăcat ar fi rămas de atunci prins între pereţii groşi ai conacului, ca o pasăre măiastră captivă într-o colivie eternă.
IAŞI. Controversata poveste de dragoste dintre Maria Cantacuzino şi George Enescu. Maria a încercat să se sinucidă din cauza compozitorului, turnându-şi acid pe faţă
Povestea de dragoste dintre prinţesa Maria Cantacuzino şi marele compozitor George Enescu este una care a nascut şi încă mai naşte curiozităţi, mai ales că, înainte de căsătoria lor, Maria a încercat să se sinucidă.
Maria Cantacuzino, alintată de apropiaţi Maruca, se năştea în 1878 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani. Doi ani mai târziu, în 1881, în nordul Moldovei, în judeţul Dorohoi, venea pe lume şi cel care îi va deveni al doilea soţ, după Mihail Cantacuzino, compozitorul George Enescu.
Maria Cantacuzino, una dintre cele mai excentrice prezenţe din viaţa mondenă a începutului de veac XX, considerată cea mai frumoasă prinţesă aristocrată a vremii, prietenă apropiată a reginei Maria, a fost şi a rămas până în ultimele clipe ale vieţii compozitorului, marea sa iubire.
TIMIŞOARA. Prima iubită a compozitorului Ludwing van Beethoven, înmormântată la Timişoara
Una dintre celebrele poveşti de iubire din Timişoara de altă dată îl are protagonist pe compozitorul Ludwig van Beethoven.
Scriitoarea Luciana Ianculescu şi-a dedicat patru ani şi jumătate din viaţă pentru a cerceta povestea de dragoste dintre Ludwig van Beethoven şi Jeanette d’Honorath.
„A fost o muncă fantastică, care m-a dus la epuizare, dar mi-a oferit foarte multe satisfacţii. Am auzit de această poveste, dar vroiam să aflu adevărul. Drumurile au fost lungi, cercetările au fost îndelungate. Dorinţa mea a fost de a aduce în memoria colectivă a timişorenilor această poveste”, spune Luciana Ianculescu, care a ajuns la Koln, acolo unde s-a născut Jeanette d’Honorath, la Martonvasar, la 40 de kilometri de Budapesta, unde Beethoven a circulat de foarte multe ori, dar şi la Viena.
CONSTANŢA. Amanţi celebri, prinşi în mrejele mării: Eminescu şi Veronica, Missy şi Zizi. De ce s-a refugiat Regina Maria în castelul de ma Balcic
Marea, decorul care inspiră iubiri de-o viaţă sau aventuri de-o vară, este cea mai tăcută a confidentă a îndrăgostiţilor care i-au încredinţat secretele şi jurămintele.
De pe malul mării a fost inspirat Mihai Eminescu să-i scrie epistole de amor Veronicăi Micle. Luceafărul i-a promis muzei sale că vor petrece aici, un timp, înlănţuiţi şi binecuvântaţi de marea cea mare. Vacanţa de la Constanţa a rămas încă un dor neîmplinit al poetului-nepereche, care avea să se stingă din viaţă la exact 7 ani după popasul de la băi.
Era iunie 1882, când Hotel D`Angleterre din Constanţa, pe locul căruia se află astăzi Hotelul Intim, primea vizita unui turist-nepereche: Mihai Eminescu. Poetul venise la mare pentru 10 zile pentru a-şi trata afecţiunile de la picioare. Eminescu a ocupat o cameră pe colţ, la mansardă, de la ferestrele căreia marea i se înfăţişa în toată grandoarea.
FOCŞANI. Unicul fiu al scriitorului Cezar Petrescu a luat-o cu el în mormânt pe fata pe care a iubit-o nespus
Teodor Aurel Petrescu, unicul fiul a celebrului scriitor Cezar Petrescu, se află înmormântat în cimitirul din comuna Tîmboieşti, alături de cea care i-a fost iubită, Viorica.
În urmă cu 75 de ani, o frumoasă poveste de dragoste, dintre unicul fiu al scriitorului Cezar Petrescu şi fiica unei familii de ţărani din Vrancea s-a sfârşit tragic. Teodor Aurel, fiul din prima căsătorie a romancierului Cezar Petrescu, avea doar 23 de ani şi era student la Arhitectură în Bucureşti când a ucis-o pe iubita sa, Viorica, cu pistolul, apoi s-a sinucis, după ce părinţii lor s-au opus căsătoriei.
BIHOR. Regele Carol al II-lea a fost uimit de frumuseţea unei tărăncuţe din Bihor pentru care a emis o monedă de aur şi i-a făcut o statuie
Frumuseţea unei tinere din Bihor a reuşit să-i sucească minţile regelui Carol al doilea. Regele a dus tânără la Bucureşti, unde ar fi trăit o poveste de dragoste cu ea, ba chiar a emis o monedă de aur care o reprezintă pe tânără.
O tărancă dintr-o comună bihoreană a reuşit să-l impresioneze pe regele Carol al II-lea prin frumuseţea sa după ce i-a dat să bea apă dintr-un ulcior de lut. Tânăra a fost luată la Bucureşti şi a făcut parte din suita regală. Ba mai mult, a fost model pentru una din bancnotele din aceea vreme.
La 6 iunie 1930, avionul cu care regele Carol al II-lea venea spre Bucureşti din Viena a rămas în pană de carburant şi a aterizat în marginea satulu Vadu Crişului din Bihor.
La acest articol au contribuit: Sabina Ghiorghe, Andreea Mitrache, Simona Suciu, Florina Pop, Dragoş Hojda, Ionela Stănilă, Simona Voicu, Mădălin Sofronie, Corina Macavei, Bogdan Iancu, Iulian Bunilă, Cosmin Zamfirache, Florentin Coman, Ramona Iacobuţe, Ştefan Both, Sînziana Ionescu, Ştefan Borcea, Claudia Bonchiş.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Se încarcă comentariile...
