Australia, străbătută de un cuplu de români. De la Oceanul Pacific la Oceanul Indian, recorduri şi întâmplări FOTO
0Doi români, Irina Repede şi Radu Păltineanu, sunt autorii unei temerare expediţii în Australia. Recorduri şi întâmplări au fost „scrise“ pe un traseu uriaş de 11.238 de km.
Expediţiile lor, pentru că sunt două, la Antipozi, s-au datorat hazardului. În 2020, erau în Noua Zeelandă, în vacanţă, iar pe 23 martie nu au mai putut pleca, toate zborurile fiind anulate din cauza pandemiei.
Radu nu este la prima astfel de experienţă, parcurgând cu bicicleta Americile, din Alaska până în sudul Argentinei, pe un traseu de 35.000 de kilometri, între 2015 şi 2018. Aşa că ideea altei aventuri a venit oarecum firesc, Radu şi Irina pornind în traversarea celor două mari insule ale ţării.
Pe jos şi cu bicicleta, lucru ce a însemnat peste 3.000 de kilometri. După ce au terminat aventura prin ţinuturi fantastice neozeelandeze, s-au gândit la alta, ţinta fiind statul - continent aflat la o „azvârlitură de băţ“.
Călătoria au început-o pe 13 octombrie 2021, iar ce le-a fost dat să trăiască a depăşit toate aşteptările, având experienţe uluitoare. Dar nu regretă absolut nimic, deşi au fost şi momente deosebit de grele. „Este, după părerea mea, cea mai complexă expediţie realizată până acum de doi români în Australia“, a declarat, pentru „Adevărul“, Radu Păltineanu.
Extreme, statistici, curiozităţi şi greutăţi întâmpinate
Iată câteva „repere“ din aventura lor: au pedalat peste 100 de zile la temperaturi situate între 35 şi 46 de grade Celsius, au dormit sute de nopţi în cort, în sălbăticie, în „compania“ animalelor sălbatice, iar din cei 11.238 de kilometri, 2.600 au fost off-road, pe cele mai izolate şi dificile şosele ale Australiei centrale şi de nord, traversând şi două deşerturi.
Alte detalii: 589 de kilometri a fost distanţa maximă străbătută între două localităţi fără absolut nimic între ele, în deşerturile Tanami şi Great Sandy, iar 232 de kilometri au fost parcurşi timp de 15 zile la pas prin lanţul muntos Macdonnel.
O problemă a fost lipsa surselor de realimentare cu apă, în special în deşertul Tanami, australienii făcându-şi cruce când îi vedeau pedalând pe triciclete.
„Mă apuca frica de frumos ce era. Îmi țineam respirația“
Irina, de loc din Chişinău, dar stabilită din copilărie la Bucureşti şi cu studii universitare economice absolvite în Anglia, este prima româncă şi printre puţinele femei din lume pentru care aventura vieţii ei a început odată cu traversarea Noii Zeelande, iar acum a reuşit să străbată şi primul continent, Australia, pe o aşa de mare distanţă.
„Sunt complet o altă persoană, nu mi-am imaginat că o să-mi trăiesc viaţa în aşa fel şi că o să am asemenea experienţe. Nu văd cum aş putea să mă întorc la viaţa de oraş, după ce am trăit atât de liberă în vastitatea deşertului, unde ziua simţi cum vântul te răcoreşte şi în acelaşi timp te topeşti. Unde seara vezi un cer atât de înstelat, încât mă apuca frica de frumos ce era. Mi se părea că o să cadă cerul pe mine şi îmi dădeam seama că-mi ţineam respiraţia“, mărturisește Irina.
Acestea sunt câteva dintre destăinuirile făcute de Irina, pentru „Adevărul“. A mai afirmat că acum are mai multă încredere în ea, mai multe vise şi planuri de a continua aventura, chiar dacă nu i-a fost uşor. Greu a fost cu adaptarea corpului de la 40 de grade Celsius la 20, când i se părea extrem de frig sau cu „distantele mari între nimic“, pedalând continuu, lucru care afecta psihicul.
Torbay Head, final de expediţie
„Sâmbătă, 18 februarie 2023, la ora locală 14:50, am atins cel mai sudic punct al Australiei de Vest, Torbay Head, punctul terminus al veloexpediţiei noastre prin Australia, ceea ce înseamnă că am reuşit să traversăm întregul continent din cel mai nord-estic punct, de la Capul York, până în cel mai sud-vestic, la Torbay Head. Kilometrii pedalaţi ne-au purtat prin cele mai sălbatice cotloane ale continentului austral“ - acesta era anunţul pe care îl făcea Radu Păltineanu, românul din Piatra Neamţ, inginer IT şcolit la o universitate din Canada, despre finalul expediţiei prin junglă, savană şi deşert.
Radu a mai precizat că traseul, deosebit de dificil şi deosebit de special, le-a permis să vadă un tărâm ancestral şi că praful înghiţit, temperaturile extreme, distanţele şi costurile uneori prohibitive au meritat pe deplin efortul.
În intinerariul lor au trecut prin locuri pe care puţini conaţionali le-au văzut, asta însemnând minunăţii naturale unice în lume, între ele recifurile din Marea Barieră de Corali. Plus că au escaladat la pas munţi - vârful Bartle Frere (1.622 metri), vârful Bowen (1.121 de metri) vârful Sonder (1.380 de metri), iar Radu a mers de unul singur prin canioanele Porcupine şi Kings.
Apoi au văzut celebrul crater de meteoriţi Tnorala şi Uluru, cel mai mare monolit din lume (are o vechime de 800 de milioane de ani) şi cascada Wallaman, cea mai înaltă de pe continent (o cădere de 278 de metri). Un alt loc unic de pe mapamond pe unde au trecut este Wolfe Creek Crater, un crater de impact meteoritic, al doilea ca mărime din lume.
În prezent, Radu şi Irina se odihnesc după imensul traseu parcurs de pe coasta oceanului Pacific, până la cel Indian. Şi pun la cale planuri de viitor. „Visul nostru ar fi ca în câţiva ani să realizăm o circumnavigaţie a Terrei prin mijloace nemotorizate: bicicletă, schiuri pe porţiunile arctice, caiac şi velier în zonele oceanice, între continente“, a dezvăluit Radu Păltineanu.
Se încarcă comentariile...
