Majoritatea medicamentelor de generaţie nouă se administrează într-o singură doză pe zi, pe cale orală, timp de 12-24 de săptămâni FOTO Shutterstock

Noile tratamente, care au intrat sau vor intra pe piaţă până la începutul anului viitor, vor vindeca în proporţie de aproape 100% hepatita C, dar şi complicaţia sa periculoasă, ciroza.

Cu 30 de ani în urmă, George M., din Bucureşti, se simţea în permanenţă obosit şi avea dureri de cap puternice. Controlul medical pe care l-a făcut nu l-a ajutat să înţeleagă prea mult care sunt cauzele, doar că e posibil să fie o problemă cu ficatul şi că ar trebui să nu mai bea deloc alcool. De-abia după câţiva ani şi câteva investigaţii i s-a spus mai întâi că suferă de o formă de hepatită numită de medici non-A, non-B, iar după 1989, că are hepatită C. O injecţie a fost de vină, i-au spus medicii.

Sunt numai 25 de ani de când oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice şi să definească hepatita C ca o formă individuală de hepatită, fără legătură cu hepatita A sau B, fiind produsă de un virus hepatitic distinct, extrem de complex. Astăzi se ştie că, la nivel mondial, 160 de milioane de oameni sunt infectaţi cu virusul hepatitic C şi se estimează că în România ar fi peste 600.000 de persoane infectate, potrivit Studiului Naţional Multicentric pe această temă.

Tratamentul clasic, o „otravă“ necesară

După ce a fost încadrat pentru tratamentul injectabil cu interferon, terapia clasică pentru hepatita C, George M. a avut noroc. Efectele secundare l-au rupt, practic, de viaţa normală – de la dureri de oase, la o anemie puternică şi căderea părului. Dar la un an şi jumătate de la începerea tratamentului, medicii i-au spus că s-a vindecat şi că, în condiţiile unui stil de viaţă echilibrat, fără excese, va putea trăi mult şi normal.

Totuşi, jumătate din cei trataţi astfel nu sunt la fel de norocoşi. „Eficienţa tratamentului administrat bolnavilor de hepatită C până în prezent, adică de interferon combinat cu ribavirină, este de numai 50%“, subliniază conf. dr. Liana Gheorghe, şefa Secţiei III a Departamentului de Gastroenterologie a Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic, din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

În plus, în multe cazuri, după o cură de un an cu tratamentul convenţional, virusul reînvie, fenomen cunoscut medical sub numele de recădere. Şi mai există şi categoria celor care, pur şi simplu, nu răspund la terapie. Şansele acestora erau extrem de limitate până nu demult.

Efectele secundare ale noilor terapii, neglijabile

„După ce ştiu că am otrăvit, practic, aşa mulţi oameni cu interferon în ultimii 25 de ani, acum voi avea posibilitatea să tratez hepatita C în numai 12 săptămâni, doar cu tablete, fără interferon. Este uluitor pentru un hepatolog!“, spune prof. dr. Graham Foster. Un exemplu este studiul Saphire II, pe pacienţi care nu au răspuns deloc la tratamentul clasic, cu interferon şi ribavirină, considerate, deci, cazuri pierdute până cu puţin timp în urmă. Aceşti pacienţi au fost vindecaţi în proporţie de peste 95% cu noile molecule. Iar efectele adverse sunt, practic, neglijabile, identice cu acelea pe care le-au resimţit pacienţii care au primit placebo (pilule din zahăr): dureri de cap, oboseală. „Practic, nu putem fi siguri dacă acestea sunt reacţii la tratament sau manifestări normale ale bolii. Pot spune că zilele efectelor adverse devastatoare, care puteau duce la întreruperea tratamentului, s-au dus“, completează Foster.

Acces limitat la tripla terapie

„În decembrie 2008, am fost operat de colecistită, mi s-a scos fierea. Medicul care m-a operat a discutat cu familia şi i-a spus soţiei că suspectează o problemă la ficat, pentru că a observat o culoare neobişnuită a acestuia în timpul operaţiei. Mi-a făcut analizele pentru evaluarea funcţiei hepatice şi diagnosticul a fost direct de hepatită C şi ciroză hepatică. În iunie 2009 am început tratamentul cu interferon şi ribavirină, organismul a răspuns foarte bine la numai trei luni. Dar după terminarea terapiei, în decembrie 2010, la control, s-a descoperit că a revenit boala“, povesteşte Sabin L., din Bucureşti.

Cu trei ani în urmă, însă, a pătruns pe piaţa europeană şi pe cea românească un nou tip de medicamente care, combinate cu interferonul şi cu ribavirina, au crescut şansele de eliminare cu succes a virusului din corp. În cadrul studiilor realizate de medicii de la Institutul Clinic Fundeni, s-a constatat că eficienţa triplei terapii (boceprevir sau telaprevir, adăugat combinaţiei de interferon şi ribavirină) depăşeşte 85%.

Sabin L. a urmat o astfel de terapie din ianuarie 2012 şi până în februarie 2013, cu succes, ca pacient participant la un studiu clinic. Deşi rezultatele au fost foarte bune, tripla terapie nu este nici astăzi compensată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Pasul următor: eradicarea hepatitei C

Între timp, şi tripla terapie a fost depăşită, după cum au subliniat specialiştii de renume internaţional reuniţi la cel mai mare eveniment pe tema hepatologiei – Congresul Internaţional al Bolilor de Ficat (International Liver Congress), de la Londra, din perioada 9-13 aprilie.

„Dacă vom identifica toţi oamenii cu hepatită C, eu pot să le promit că-i voi putea vindeca. Vom avea acces în curând la noi terapii care vor fi aprobate de agenţiile medicamentelor din SUA şi din Europa până la sfârşitul anului, care, practic, schimbă total regulile jocului. Revoluţionează tot ce ştiam despre tratamentul bolii“, ne-a declarat, plin de entuziasm, profesorul de hepatologie Graham R. Foster, de la Universitatea „Queen Mary“ din Londra, în cadrul Congresului de la Londra.

Profesorul Foster vorbeşte despre medicamentele numite de medici „antivirale care acţionează direct asupra virusului“ (direct-acting antivirals), „interferon-free“, adică fără interferon şi, implicit, fără efectele secundare ale acestuia. Mai multe companii farmaceutice vor lansa pe piaţă până la finalul acestui an şi începutul anului viitor astfel de medicamente revoluţionare, cu o rată de eradicare a virusului de aproape 100% în 12 săptămâni. 

„După ce am văzut cu ochii mei, în studiile clinice de fază III (n. r. – ultima etapă de studiu înainte de intrarea pe piaţă a unui medicament), rezultatele noii generaţii de medicamente, pot spune fără teamă că acestea sunt tratamente miraculoase“, subliniază prof. dr. Graham Foster.

<strong>Top 4 mituri despre hepatita C</strong>

1. Odată diagnosticată ciroza hepatică, nu mai e nimic de făcut.

FALS. În 2009, în România erau estimate 88.000 de cazuri de ciroză hepatică şi 1.700 de cazuri de hepatocarcinom cauzate de hepatita C, potrivit Cartei Albe a Hepatitei C în România. Şansele celor cu ciroză hepatică infectaţi cu virus C sunt extrem de limitate în prezent, fiindcă administrarea interferonului şi a ribavirinei în acest stadiu de boală este, de multe ori, imposibilă, din cauza reacţiilor adverse severe care agravează starea pacientului. Totuşi, noile molecule, prezentate la Congresul Internaţional al Bolilor de Ficat de anul acesta, oferă o mare speranţă acestor pacienţi.

„92% din participanţii la studiul Turquoise-II, toţi având ciroză cu virus C, au fost vindecaţi în 12 săptămâni, iar 96% – în 24 de săptămâni“, potrivit profesorului Fred
Poordad, vicepreşedinte al Departamentului Academic şi Clinic al Institutului Ficatului din Texas, prezent la Congresul de la Londra.

Majoritatea bolnavilor de hepatită C de astăzi din România s-au infectat la medic, înainte de 1995 FOTO Shutterstock

2. Comportamentul la risc este de vină pentru numărul mare de persoane infectate cu virusul hepatitic C.

ADEVĂRAT ŞI FALS. Singura metodă de transmitere a virusului hepatitic C este prin sânge. „Practic, cei mai mulţi oameni depistaţi acum cu hepatită C, cu ciroză cu virus C sau cu cancer hepatic sunt cei care au primit injecţii, transfuzii, transplant sau care au suferit o intervenţie chirurgicală înainte de 1995. Prin urmare, în mare parte din cazuri, cauza o reprezintă «accidentele» medicale, cu folosirea acelor şi instrumentelor nesterilizate“, a explicat prof. dr. Graham Foster.

Desigur, majoritatea noilor infectări au loc mai ales în rândul persoanelor care folosesc seringi nesterile, în special consumatorii de droguri injectabile, spun specialiştii. Contrar percepţiei generale, inclusiv a unor medici, hepatita C nu se transmite prin sex neprotejat, decât în cazuri excepţionale.

3. Tratamentele noi vor fi atât de scumpe, încât România nu şi le va putea permite.

FALS. Există câteva medicamente de generaţie nouă care au fost scoase pe piaţa americană la preţuri foarte mari, de 1.000 de dolari pilula, potrivit „The New York Times“.

Deşi nu se cunosc încă viitoarele preţuri ale tratamentelor care urmează să fie aprobate în decursul acestui an şi al anului viitor, „costurile tratamentului vor fi, cu siguranţă, mai mici decât costul bolii – medicamente eficiente doar pe jumătate, internări, controlul efectelor secundare, tratamentul complicaţiilor, transplant hepatic...“, a subliniat Charles Gore, preşedinte al Alianţei Mondiale a Hepatitei (World Health Alliance) şi şeful Trustului pentru Hepatita C. Gore a propus ţărilor ca România, în cadrul Congresului, să realizeze un plan raţional de tratament, de exemplu, să ofere tratament scump numai pacienţilor cu boală gravă, pentru început.

4. Infecţia cu HIV este o problemă mai mare decât cea cu virusul hepatitei C.

FALS. Hepatita virală provoacă semnificativ mai multe decese decât infecţia cu HIV, arată cel mai nou studiu pe această temă, prezentat la Congresul Hepatitelor. Studiul, finanţat de Fundaţia Bill şi Melinda
Gates, a arătat că în 2010, în Uniunea Europeană, au murit de 11 ori mai mulţi oameni de hepatită virală decât din cauza infecţiei cu HIV.

Împreună, hepatitele B şi C provoacă aproape 90.000 de decese anual în UE, în vreme ce HIV/SIDA – numai 8.000 de decese. Virusul C ucide 57.000 de europeni, iar virusul B – 31.000.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.