Dr. Cătălin Costovici, medic primar oncolog: „Doar 8-10% din cancerele mamare sunt ereditare. Majoritatea ţin de hazard“

Dr. Cătălin Costovici, medic primar oncolog, a explicat care sunt factorii de risc în cancerul mamar

Sarcina şi alăptarea sunt benefice pentru sân, fiind elemente protective în faţa cancerului mamar. Dr. Cătălin Costovici, medic primar oncolog, explică ce se ştie până acum despre cauzele cancerului mamar şi care sunt factorii de risc în această boală care afectează circa 8.000 de femei în fiecare an.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer mamar?

Cancerul mamar este o boală extrem de eterogenă, în aşa fel încât sub această umbrelă intră mai multe entităţi..La ora actual, sunt mai multe clasificări ale cancerului mamar care iau în calcul criterii histopatologice sau, mai nou, criterii imunohistochimice sau moleculare.
După punctul de plecare carcinoamele mamare sunt ductale (cele mai frecvente) şi lobulare. Din punctul de vedere al prezenţei sau absenţei genei Her 2,tumorile mamare sunt Her 2 pozitive (20-25% din ele) considerate cu prognostic mai prost decât tumorile Her 2 negative (75%). Din punctul de vedere al prezenţei sau absenţei receptorilor hormonali tumorile mamare sunt cu receptori hormonali pozitivi (receptori de estrogeni, progesteron sau androgen) cu prognostic statistic mai bun decât cele fără receptori hormonali.
Abordarea modernă a cancerelor mamare ia în calcul toate aceste criterii conducând la o clasificare moleculară în entităţi care au prognostic diferit şi răspuns terapeutic diferit la medicaţia aplicată.

Ce se ştie până în acest moment despre cauzele cancerului de sân? Sunt ereditare cele mai multe tipuri de cancer mamar?

Nu ştiu dacă putem vorbi despre cauzele cancerului mamar. Cred că mai corectă este noţiunea de factori de risc. Aceştia sunt multipli şi ţin de gazdă, de exemplu,  vârsta, antecedentele familiale, antecedentele personale fiziologice, sau sunt factori de risc exogeni. Adică, este vorba despre contraceptivele orale, expunerea prelungită la radiaţiile ionizante, alimentaţia bogată în grăsimi şi zaharuri. Majoritatea cancerelor mamare este sporadic, ceea ce înseamnă că apariţia acestuia este rezultatul hazardului. Doar 8-10% din cancerele mamare sunt ereditare şi se asociază frecvent mutaţiilor unor gene dintre care de notorietate la ora actuală sunt BRCA1 si BRCA 2. Prezenţa uneia sau a mai multor  rude de gradul 1 cu diagnostic de cancer mamar sau ovarian sau cancerul mamar diagnosticat la vârste tinere pot reprezenta premisele existenţei unui cancer ereditar.

Ce presupune screeningul genetic, unde poate fi făcut el în România şi cât costă?

Screeningul genetic nu se adresează oricărei femei diagnosticate cu cancer mamar. Categoriile de paciente care necesită un screening genetic sunt cele enumerate mai sus..Ca urmare, un istoric familial cât mai amănunţit poate reprezenta premisa identificării unui eventual sindrom genetic de genul HBOC ( sindromul cancerului ereditar mamar şi ovarian).
Întotdeauna când se suspicionează un asemenea sindrom se recomandă pacientei consult genetic. În acest moment, în România, sunt disponibile din ce în ce multe  teste genetice care pleacă de la testarea singulară  BRCA1 sau în  asociere cu BRCA2, dar şi paneluri variate care pot cuprinde analiza unui număr semnificativ de gene, asa cum este testul My Risk (25 gene) disponibil şi în România. Mutaţiile acestor gene induc un risc mare de cancer mamar (până la 80%), ovarian (până la 45%) , cancerul mamar bilateral, dar şi de alte cancere cum ar fi cancerul de pancreas, etc. Preţul unor asemenea teste este variabil şi poate ajunge şi la nivelul unor mii de euro, mai ales testele complexe.

Ce tipuri de noduli mamari benigni  în antecedente pot creşte, totuşi, riscul de cancer mamar?

Majoritatea tumorilor benigne mamare este reprezentată de fibroadenoame. De asemenea, la fel de frecvent ,întâlnim în practică chisturi mamare. Acestea însă nu cresc riscul apariţiei unui cancer mamar, nereprezentând factori de risc în apariţia cancerului mamar. Doar papiloamele intraductale, mici tumorete benigne dezvoltate la nivelul canalelor galactofore, reprezintă factori de risc pentru apariţia unui asemenea cancer.

Sarcina şi alăptarea cresc riscul de recidivă în cancerul de sân la femeile care au trecut printr-un astfel de diagnostic şi apoi au născut?

Din contră, sarcina şi alăptarea sunt benefice pentru sân, fiind elemente protective pentru apariţia cancerului mamar. De altfel, cancerul mamar este mai frecvent la femeile care nu au născut sau la cele care nu au alăptat. Femeile diagnosticate cu cancer mamar în timpul sarcinii au un prognostic mai dificil din cauza limitării aplicării terapiilor oncologice în prezenţa sarcinii.

La cât timp după mastectomie se poate face reconstrucţia sânului?

Nu există un interval de timp anume între mastectomie şi intervenţia de reconstrucţie. Tendinţa actuală este de a rezolva totul într-o singură intervenţie atunci când echipa chirurgicală formată din chirurgul oncolog şi chirurgul plastician reconstruieşte sânul imediat după mastectomie. Am sesizat preferinţa chirurgilor pentru un interval liber de aproximativ 1 an de la mastectomie şi până la reconstrucţie. Desigur, la momentul deciziei de reconstrucţie se fac toate investigaţiile necesare pentru a ne asigura că pacienta nu prezintă recidivă de boală local sau la distanţă.

Se poate face vreo legătură între creşterea bolilor autoimune şi creşterea incidenţei  cancerelor? Toate aceste afecţiuni au la bază un răspuns imunitar aberant al organismului.
 

Nu, nu cred că există o legatură între afecţiunile autoimune şi creşterea incidenţei cancerelor. Cred că această adevarată  „explozie“ a incidenţei cancerelor se datorează mai degrabă factorilor externi.

Ce noutăţi au apărut în tratamentul cancerului mamar? Se poate spera la o soluţie imunooncologică?

Noutăţile derivă dintr-o mai bună înţelegere a acestui grup eterogen de cancere. În acest moment, progrese remarcabile s-au făcut în cancerele mamare Her 2 pozitive  cu strategii de neoadjuvanţă sau adjuvanţă care au îmbunătăţit semnificativ prognosticul. De asemenea, în boala metastatică se înregistrează supravieţuiri care, în urma cu 10 ani erau de neconceput.
De asemenea, s-au perfecţionat asocierile de chimioterapice, au fost validate o serie de chimioterapice precum şi hormonoterapia. Din categoria noutăţilor nu putea să lipsească, desigur, imunoterapia, domeniu extrem de fascinant şi cu rezultate semnificative în cancere imunogenice cum sunt melanomul malign metastatic, cancerul pulmonar sau cancerul vezicii urinare. La ora actual, sunt în faze avansate studii clinice axate pe cancerul mamar cu inhibitori anti  PD1 sau anti  PDL1. Rezultatele studiilor preliminare de fază 1 au fost extrem de bune. Rămâne ca optimismul imunoterapiei din alte localizări ale cancerului să fie prezent şi în cancerul mamar metastatic şi, mai ales, în cancerele mamare de genul celui triplu negativ considerat a priori cu risc crescut pentru o evoluţie nefavorabilă.

La ultima conferinţă pe cancerul de sân care a avut loc în această lună la Bucureşti prof. Blidaru spunea că este extrem de important ca toţi specialiştii oncologi să vorbească aceiaşi limbă. Ce credeţi că voia să spună?

Decizia terapeutică în oncologie ar trebui să se ia de către o echipă care să includă chirurgul, oncologul medical, radioterapeutul. Aceştia ar trebui să se reunească şi să discute fiecare caz în parte. Nu întotdeauna se întâmpla acest lucru şi aceasta  nu neapărat din rea voinţă. Cum serviciile de oncologie şi radioterapie sunt destul de disparate în unităţile spitaliceşti, este destul de greu să reuneşti aceşti specialişti. Nu de puţine ori, decizia o ia chirurgul care vede primul pacienta şi nu de puţine ori, această decizie este cea mai puţin bună din punct de vedere oncologic.

Câteva sfaturi pentru prevenţia acestui tip de cancer pe care femeile să le poată aplica.

Un stil de viaţă sănătos, cât mai multă mişcare, sport, alimentaţie bogată în legume şi fructe, evitarea stresului. Nu în ultimul rând, grija faţă de propriul corp, ceea ce înseamnă că, orice modificare a aspectului sânului, orice scurgere mamelonară , orice nodul sesizat la autopalpare, trebuie să te îndrume cât mai repede către consultul medical.