Județul din Oltenia în care numărul lucrătorilor străini a crescut enorm. Sunt de patru ori mai mulți decât în 2017

Lucrătorii străini încep să devină o prezență normală chiar și în zone în care nevoia de forță de muncă reușea să fie acoperită local. În Olt, numărul lucrătorilor a crescut constant, ajungând la o valoare de patru ori mai mare față de 2017.

În domeniul construcțiilor sunt aduși cei mai mulți lucratori strini FOTO: IGI

Forța de muncă a devenit de câțiva ani o problemă reală pentru angajatori, iar o soluție începe să fie, și pentru angajatorii olteni, importul de lucrători din țările non-UE. Numărul străinilor aflați pe teritoriul județului Olt a ajuns la 2.601, cei mai mulți fiind lucrători, în condițiile în care, în 2017, de exemplu, aceștia erau mai puțin de 700.

Peste 90% dintre lucrători sunt bărbați, domeniile în care activează preponderent fiind construcțiile și metalurgia. Industria confecțiilor textile și alimentația publică sunt alte domenii în care regăsim lucrători aduși preponderent din Asia.

Cei mai mulți lucrători străini care activează în județul Olt sunt din India – 358, Sri Lanka – 339, Turcia – 326, Nepal – 264 și Vietnam – 260. În județ, în monitorizarea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) sunt și 329 de cetățeni ai Uniunii Europene, majoritatea fiind din Italia, Germania și Spania.

De ce sunt mai puține cereri pentru eliberarea avizelor de angajare decât în 2023

Deși numărul străinilor aflați pe teritoriul județului este în creștere de la un an la altul, în acest an s-a înregistrat o scădere a numărului cererilor pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă. În timp ce în primele opt luni din 2023 au fost depuse 1.060 de cereri, în acest an numărul a scăzut cu peste jumătate (au fost depuse, în perioada  ianuarie –  august 2024, doar 457 cereri). Există și explicații pentru această scădere, pe de o parte condițiile impuse angajatorilor pentru eliberare acestor avize modificându-se, iar pe de alta s-a modificat și procedura de depunere a cererilor, trecându-se la programarea în sistem electronic (un sistem asemănător programărilor pentru pașaport), ceea ce face ca angajatorii interesați de astfel de avize să „vâneze” sloturi libere. Nu de puține ori se întâmplă ca în județul Olt să vină să depună cereri angajatori din alte județe, în timp ce angajatorii olteni fac același lucru atunci când identifică sloturi libere la inspectoratele din alte județe.

„Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind eliminate cozile de așteptare la ghișeu.

Printre cele mai importante modificări legislative aduse cadrului legal în cazul avizelor de angajare în muncă este faptul că termenul de valabilitate al adeverinţei cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant a crescut la 90 de zile anterior depunerii cererii”, a menționat cms. de poliție Cristian Matea, șeful Biroului pentru Imigrări Olt.

Cum ajung lucrătorii străini în România

Angajatorul este cel care depune cerere pentru obținerea avizului de angajare, exclusiv în baza unei programări pe aplicația dezvoltată de Inspectoratul General pentru Imigrări. Avizul de angajare se obține în baza unei documentații. În termen de 30 zile, IGI eliberează acest aviz de angajare, dacă se îndeplinesc condițiile legale. Sunt depuse copii de pe pașapoarte și se analizează atât situația juridică a viitorului angajat, cât și situația juridică a angajatorului.

„Sunt firme de construcții care aduc loturi mari de străini. Există și neplăcerea în care unii străini aleg să-și înceteze contractele de muncă la câteva luni distanță și atunci ei sunt nevoiți să-și găsească alți angajați”, a precizat cms. Matea, în cadrul unei conferințe de presă.

Angajatorul nu este obligat să le asigure lucrătorilor străini cazarea, însă lucrătorul străin este obligat să aibă o reședință pe care de obicei i-o asigură angajatorul. „Este obligația străinului pentru declararea reședinței și locuire efectiv la adresa de reședință pe care o declară la IGI”, a adăugat șeful Biroului pentru imigrări Olt.

Angajaților cărora le încetează contractul de muncă au posibilitatea ca în termen de 90 zile să-și găsească un alt angajator, pentru a putea rămâne în țară. Dacă întrerup ei contractul, este aceeași regulă, respectiv în cele 90 zile, pentru a mai rămâne pe teritoriul României, trebuie să-și găsească alt angajator.

Când lucrătorii străini pleacă de la un angajator la altul, de obicei se înțeleg cu viitorul angajator, după care acel angajator declanșează toată procedura în vederea obținerii avizului de angajare.

Ce-i împiedică să ceară reîntregirea familiei

Deși numărul de angajați străini sunt mai mulți de la un an la altul, puțini depun cereri pentru a-și aduce în România și ceilalți membri ai familiei. Pentru a obține reîntregirea familiei, cel mai greu de îndeplinit criteriu este cel economic, spune cms. Matea. Concret, solicitantul, care devine „sponsor” pentru membrii familiei pe care vrea să îi aducă în România, trebuie să facă dovada că are mijloace de întreținere, pentru cel puțin 12 luni, pentru fiecare dintre ei. Suma minimă pentru o lună/persoană este echivalentă cu salariul minim pe economie, 3.700 lei.

Pentru a putea depune o cerere pentru reîntregirea familiei, solicitantul străin trebuie să aibă, la rândul lui, permis de ședere valabil pentru minimum un an.

Dacă lucrătorii pot face mai greu dovada sumelor necesare întreținerii familiei pentru un an, membrilor familiei adulți le rămâne varianta de a veni în România tot ca lucrători, urmând procedura expusă anterior.

Pentru ce au fost sancționați

În rândul lucrătorilor s-au înregistrat, sporadic, și probleme cu legea, însă acestea sunt departe de a constitui o problemă macro. E vorba de infracțiuni comune, fără violență: conducere fără permis, conducere sub influența băuturilor alcoolice, a dat cms. Cristian Matea câteva exemple.

Nici motivele pentru care au fost returnați în țara de origine mai mulți lucrători nu au fost problemele pe care străinii să le fi făcut în România. În majoritatea cazurilor s-a constatat că lucrătorul nu locuia efectiv la adresa declarată, sau i-a încetat contractul de muncă până la soluționarea cererii de prelungire a dreptului de ședere. Lucrătorii străini, în astfel de cazuri, pot relua procedura și se pot întoarce în România.

Cât despre sancțiunile aplicate de către lucrătorii Biroului pentru Imigrări Olt, acestea i-au vizat atât pe angajații străini, cât și pe angajatori.

În cazul în care se încalcă legea lucrătorii sunt trimiși acasă FOTO: IGI

„Angajatorii care au angajați în muncă străini au anumite obligații cu privire la: anunțarea încetării contractelor de muncă într-un termen de 5 zile lucrătoare; începerea contractelor de muncă pentru cei care nu au nevoie de aviz de angajare – în termen de 10 zile. Dacă nu sunt transmise în termen către noi atrag sancțiuni. IGI are atribuții în vederea depistării cazurilor în care angajatorii angajează străini care nu au forme de angajare sau nu au contracte de muncă active. Angajatorii sunt sancționați contravențional, iar în cazul străinilor, în funcție de situație, în baza principiului proporționalității, se analizează situația și fie se emite decizie de returnare cu plecare în țara de origine, fie va fi pus în legalitate”, a explicat cms. Cristian Matea.

În primele opt luni ale acestui an, pe linia combaterii șederii ilegale Biroul pentru Imigrări Olt a organizat 19 activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale cinci străini. Dintre aceștia, doi provin din Serbia, doi din Republica Moldova și unul din China.

Au fost de asemennea emise nouă decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care: pentru ședere ilegală - patru, refuzarea prelungirii dreptului de ședere - un caz, ca urmare a anulării dreptului de ședere/revocare viză de intrare – patru.