Cancerul de intestin gros identificat la timp este cel mai uşor tratabil tip de cancer. La ce simptome trebuie să fim atenţi

Orice modificare în rutina organismului nostru ar trebui să ne pună pe gânduri. Analizele periodice şi consultarea medicului, mai ales când au loc mici sângerări rectale, constipaţie, diaree, crampe abdominale, oboseală inexplicabilă, greaţă şi vomă, ne-ar putea salva de o afecţiune îngrozitoare: cancerul intestinului gros.

În România, cancerul colorectal a urcat pe locul al doilea în rândul celor mai frecvente forme de cancer, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, conform datelor oferite de Globocan pe 2012. În fiecare an sunt diagnosticaţi cu această afecţiune 10.256 de români, iar 5.675 de oameni decedează, anual, ca urmare a cancerului de intestin gros, anunţă tot Globocan. 

„Oamenii evită să meargă la medic pentru că le este jenă sau frică. Statistic, la nivel mondial, 93 din 100 de persoane pot fi salvate dacă sunt diagnosticate precoce, prin control periodic! Din păcate, ruşinea îi impiedică pe cei care prezintă primele simptome să apeleze la medic“, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

La ce simptome să fim atenţi

Cel mai obişnuit simptom al cancerului de intestin gros sunt sângerările rectale- scaunele întunecate la culoare şi prezenţa sângelui în ele. Un alt simptom des întâlnit este orice modificare în rutina zilnică, schimbare care durează mai mult de câteva zile. Adică diaree, constipaţie, modificări în consistenţa scaunelor. Crampele, durerile abdominale, starea generală de slăbiciune, oboseala inexplicabilă, greaţa, voma, pierderea inexplicabilă în greutate – toate acestea pot indica prezenţa cancerului colorectal.

Multe dintre aceste simptome pot fi cauzate de alte tulburări, nu doar de cancer colorectal, însă este de o importanţă vitală să consulţi medicul cât mai repede.

Factori de risc în cazul cancerului de intestin gros

Şi tinerii pot suferi de cancer colorectal, însă, aproximativ 9 din 10 persoane diagnosticate cu această boală au peste 50 de ani.

Oamenii cu istoric medical de polipi sau cei care au în familie cazuri de cancer de intestin gros sau alte tipuri de cancer sunt supuşi unui risc mai mare de a dezvolta această boală. Chiar şi bolile inflamatorii intestinale transmise genetic, cum ar fi colita ulcerativă (ulceraţii la nivelul intestinului gros) sau boala lui Crohn (inflamaţia şi ulceraţia tractului digestiv cu predilecţie pentru partea terminală a intestinului subţire şi pentru intestinul gros) pot creşte riscul de cancer colorectal.

Un factor de risc binecunoscut este şi fumatul, studiile demonstrând că fumătorii înveteraţi sunt înclinaţi spre dezvoltarea cancerului de intestin gros. Dieta este un alt indicator al riscului bolii, un alt studiu sugerând că o dietă bogată în carne roşie şi carne procesată creşte riscul de cancer colorectal.

Cum să reduci riscurile

Exerciţiile fizice, o dietă bogată în fructe, legume şi cereale integrale şi reducerea aportului de alimente procesate pot reduce riscul cancerului colorectal.

Ca la orice altă boală, însă, cel mai bun mod de a reduce riscurile este să te controlezi regulat şi, mai ales atunci când există modificări în sănătatea ta. „Oricine poate reduce riscul acestei boli şi riscul de deces din această cauză prin analize medicale periodice. Cum se reduce riscul? Păi, în primul rând pentru că cea mai comună descoperire în cazul analizelor specifice este un polip precancerigen. Astfel, dacă se îndepărtează polipul, se previne cancerul“, ne sfătuieşte medicul Richard Wender, directorul de control al cancerului din cadrul Societăţii Americane de Cancer.

Eliminarea polipilor cancerigeni elimină riscul de cancer 

Investigaţii recomandate

Testele care identifică polipii, dar şi cancerul sunt:

• Sigmoidoscopia flexibilă este recomandată la fiecare cinci ani şi este o procedură folosită pentru a studia interiorul colonului sigmoid şi rectului.
• Colonoscopia este recomandată o dată la 10 ani şi este, de fapt, examinarea colonului cu ajutorul unei camere. 
• Clismă cu bariu în dublu contrast (irigografia), recomandată la fiecare cinci ani care este o radiografie a colonului şi a rectului.
• Tomografia computerizată (CT), colonografia sau colonoscopia virtuală este recomandată la fiecare cinci ani şi oferă imagini detaliate ale colonului şi rectului prin utilizarea unui scaner CT.

„Cancerul colorectal începe cu puţine simptome, aproape inobservabile. Este foarte important să nu aşteptăm dezvoltarea lor, ci să le investigăm imediat. Cancerul de intestin gros este în 90% din cazuri tratabil, atunci când este depistat din timp, aşa că investigaţiile de rutină, chiar înainte de apariţia simptomelor sunt recomandate“, declară şi dr. Laura Porter, consilier medical la Asociaţia de Cancerului de Colon.

La sfârşitul lunii martie - Luna Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului Intestinului Gros, în data de 30 martie, FABC şi Liga Română de Cancer vor organiza un eveniment în parcul Tineretului. În cadrul acestei acţiuni, cei interesaţi vor putea afla direct de la medici şi vedete informaţii despre pericolul pe care îl reprezintă cancerul intestinului gros, cât şi despre simptomele şi metodele de prevenţie şi diagnosticare precoce a acestei bolii. 

Citeşte şi:

ALERTĂ Cancerul este a doua cauză de mortalitate în rândul copiilor români

În fiecare an, în România se înregistrează aproximativ 400 de cazuri noi de cancer la copii, atrag atenţia specialiştii. Potrivit acestora, afecţiunile oncologice sunt a doua cauză de mortalitate în rândul copiilor de la noi din ţară. Pe 15 februarie, la nivel mondial este marcată Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer.

Copiii cu cancer nu primesc tratamente noi din cauza normelor actuale ale Uniunii Europene

Noile terapii pentru tratarea cancerului la copii întârzie să apară, fiindcă reglementările Uniunii Europene încurajează companiile producătoare să evite testele clinice pentru medicamentele anticancer în cazul copiilor.

VIDEO Radioterapia rezolvă numai 12% din nevoile pacienţilor cu cancer

Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, a venit la Adevărul Live pentru a discuta despre provocările la care sunt supuşi bolnavii români de cancer de către sistemul sanitar.

Lupta anticancer trebuie să înceapă cu refuzul zahărului, alcoolului şi tutunului

Lumea întreagă se confruntă cu un „val puternic“ de cancer, iar lupta împotriva acestui ucigaş în masă trebuie să înceapă prin restricţii ferme privind alcoolul, tutunul şi zahărul, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu ocazia Zilei Mondiale Anticancer, marcată an de an pe 4 februarie.

Aproape 80.000 de cazuri noi de cancer pe an în România. Sistemul sanitar, încă nepregătit

Numărul cazurilor noi de cancer înregistrate an de an în ţara noastră a crescut cu 4.000 faţă de 2008, arată cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012.

515 chimicale aplicăm pe piele în fiecare zi. Parfumul, cel mai riscant

De la şampon la loţiunea de corp şi fardul de obraz, majoritatea produselor cosmetice au în compoziţie şi substanţe chimice care pot pune în pericol sănătatea, avertizează specialiştii.