Cele mai importante reguli pentru masa de Paşte: ciorba de miel - periculoasă, drobul - prietenos

Cele mai importante reguli pentru masa de Paşte: ciorba de miel - periculoasă, drobul - prietenos

Atenţie la pericolul ascuns din masa de Paşte. Drobul, maioneza sau pasca te pot face să depăşeşti limita sănătoasă de ouă FOTO Shutterstock

Odată cu primăvara, alimentaţia noastră devine mai sănătoasă, fie şi doar pentru că încep să răsară multe legume care înfrumuseţează şi dau gust bun mesei de sărbătoare. Ceapa verde, spanacul, usturoiul verde, pătrunjelul, leuşteanul, salata sau carnea fragedă de miel pot da naştere unei mese extraordinare de Paşte.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Ca la orice masă de sărbătoare, şi în cazul celei de Paşte trebuie să respectăm câteva reguli pentru a nu cădea în păcatul exagerării. De la stufat până la ciorba de miel, de la friptură până la drob, sau de la cozonac până la pasca făcută cu brânză dulce şi stafide din belşug, Paştele poate fi o sărbătoare sănătoasă. Dacă de Crăciun porcul cel gras este vedeta cinei, de Paşte mielul fraged şi gătit corect împreună cu toate verdeţurile proaspăt răsărite reprezintă intrarea în anotimpul sănătăţii. Ca totdeauna în cazul unei diete sănătoase, cuvântul cheie este echilibru.
 
Oul, duşmanul ascuns de pe masa de Paşte
 
Dacă în mod normal un om adult, tânăr, are voie să mănânce aproximativ cinci-şase ouă pe săptămână, de Paşte ar trebui să respecte aceeaşi regulă. „Organismul ştie că este Paştele, aşa că un ou în plus, chiar două-trei, nu mai mult, nu reprezintă un pericol foarte mare. Oul pe care îl ciocnim cu vecinul poate fi pus la loc şi mâncat mai târziu“, ne sfătuieşte dr. Corina Zugravu, medic specialist în Igiena alimentaţiei şi Nutriţie şi lector la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti.
 
Pentru oamenii mai în vârstă, limita de ouă pe săptămână este de trei-patru. Însă şi ei pot depăşi această normă, cu maxim unu-două ouă fierte.
 
Atenţie foarte mare pentru că ouăle de pe masa de Paşte nu sunt doar cele de la vedere. Ele se ascund şi în multe alte produse, cum ar fi maioneza, cozonacul, drobul. Consumul excesiv de ouă oboseşte ficatul, pune la încercare bila, existând pericolul ca de Paşte să vizităm şi camera de gardă a spitalului, nu doar rudele. 
 
A nu se prăji carnea de miel
 
Spre deosebire de porcul Crăciunului, carnea de miel este foarte sănătoasă pentru organism. Mielul este o sursă extraordinară de proteine, de fier şi zic şi ne conferă şi o doză sănătoasă de vitamina B12 şi niacină. 
 
Însă, la fel ca şi alte tipuri de carne roşie, mielul are un conţinut mare de grăsimi, în special cele saturate. „Dacă ne ştim cu probleme, dar şi dacă nu, trebuie să limităm acest aport de grăsime. La carnea de miel este dificil, deoarece grăsimea se ascunde în fibra cărnii, dar, pe cât posibil, tăiaţi grăsimea vizibilă şi scăpaţi de cea care se lasă în friptură, scurgând-o“, propune dr. Zugravu. 
 
Paştele nu trebuie să fie o sărbătoare a lăcomiei, dr. Corina Zugravu, medic specialist în Igiena alimentaţiei şi Nutriţie
 
Prăjirea este interzisă şi în cazul mielului, la fel ca la orice altceva. La stufatul de miel, de exemplu, evitaţi călirea cărnii înainte, şi nu numai a ei. „La temperaturi înalte, şi verdeţurile îşi pierd calităţile nutritive. Nu le prăjiţi înainte. Nu mai faceţi rântaş. Făina aceea prăjită împreună cu ceapa este o bombă pentru organism“, adaugă dr. Zugravu.
 
Drobul, un prieten de nădejde
 
Organele mielului, fierte şi nu călite înainte, sunt pline de elemente nutritive. Dr. Zugravu spune că drobul ne poate fi cel mai bun prieten la masa de Paşte. Atâta vreme cât luăm în calculul general al ouălor şi pe cele din drob, atâta vreme cât evităm călirea organelor sau a verdeţurilor, drobul va reprezenta o variantă sănătoasă.
 
Atenţie, boala nu ia pauză de sărbători. Restricţiile alimentare pe care le aveţi sunt valabile şi de Paşte, dr. Corina Zugravu, medic specialist în Igiena alimentaţiei şi Nutriţie
 
Jumătate din farfurie trebuie să fie „verde“
 
„O salată verde, plină de ceapă, usturoi verde, ridichi şi altele asemenea este garnitura perfectă pentru o friptură de miel. Dacă mai adăugăm şi nişte frunze de spanac, transformăm într-adevăr Paştele în cea mai sănătoase sărbătoare“, continuă specialista.
 
Cozonac, pască şi vin – esenţa sărbătorii pascale luată cu moderaţie
 
Ce-ar fi Paştele fără pască? Ce-ar fi Paştele fără cozonacul înmuiat în vin? Păi, ar fi un pic mai sănătos, este de părere dr. Zugravu. „Mai încet cu tăria sau cu vinul dulce la sfârşitul mesei. Mai bine un şpriţ răcoros înainte de masă“, spune medicul nutriţionist.
 
Mare atenţie şi la pască, deoarece este plină de grăsimi. Brânza din pască este, de obicei, mai grasă, ouăle sunt multe, iar stafidele nu vor reuşi să restabilească echilibrul. „Normal că mâncăm cozonac, pască şi că bem un pahar de vin. Însă, dacă o felie de cozonac este bună, cea de-a doua şi a treia trebuie lăsate pe a doua zi“, explică specialista.
 
Cea mai periculoasă mâncare: ciorba de miel
 
Potrivit medicului nutriţionist, ciorba de miel este grea şi inutilă. „Se face în special din capul de miel care este plin de grăsimi, dar fără beneficiile cărnii şi substanţelor nutritive din ea. Poate provoca, cel mult, o indigestie“, explică dr. Zugravu.
 
Ca în cazul tuturor sărbătorilor, cuvântul cheie de acest Paşte trebuie să fie echilibrul. Sărbătoarea pascală este mai sănătoasă decât Crăciunul, de exemplu, însă doar dacă noi o facem aşa. Moderaţie în consumul de băuturi alcoolice, moderaţie în consumul de ouă, moderaţie la dulciuri. Şi să ascultăm avertismentul specialiştilor: „Boala nu face pauză doar că este sărbătoare!“
 

Citeşte şi:
 
 
Tradiţia spune că în Joia Mare gospodinele pot vopsi ouăle. Acest obicei datează de acum 2.000 de ani, înainte de naşterea lui Hristos. Atunci ouăle erau simbolul vieţii şi al creaţiei. Astăzi, ouăle vopsite cu roşu semnifică jertfa Mântuitorului.
 
 
Pasca nu trebuie să lipsească de pe masă în zilele de Paşte. Tradiţia spune că trebuie preparată în ajunul Învierii.
 
 
Cea de a 24-a ediţie a Campionatului mondial de ciocnit ouăle vopsite de Paşte se desfăşoară în localitatea Mokrin, la şapte kilometri de graniţa de vest a României.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: