VIDEO „Bombele chimice“ de zi cu zi, de pe mesele românilor, explicate de specialişti: „Gustul bun nu înseamnă că şi produsul e bun“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele mai multe pateuri de ficat sunt adevărate bombe chimice FOTO Adevărul
Cele mai multe pateuri de ficat sunt adevărate bombe chimice FOTO Adevărul

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.

Numărul de E-uri dintr-un aliment întâlnit aproape zi de zi pe mesele românilor, pateul de ficat, ajunge până la 10 în unele produse de acest tip, arată cel mai recent studiu al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS). De altfel, majoritatea pateurilor de ficat au în compoziţie conservanţi sau alţi aditivi, sub formă de E-uri.

Mai multe despre acest studiu au oferit, la Adevărul Live, preşedintele ANPCPPS, Sorin Mierlea. Şefa Laboratorului de Chimia Alimentului din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, Marta Zachia, ne-a oferit „reţetele“ de E-uri din produsele alimentare procesate consumate cel mai frecvent de români. Iar nutriţionistul comportamental, psihoterapeut şi medic de familie Anamaria Iulian ne+a explicat cât de mult rău fac aceste „bombe chimice“ aduse în organism de la vârste fragede şi cât de rapid apar consecinţele.

Principalele declaraţii din timpul emisiunii:

„Este complicat, ca cetăţeni, să citim chiar toate etichetele. Peste 90% din produsele de pe piaţă sunt autorizate şi legale, iar cetăţenii trebuie să înţeleagă acest lucru. Spre exemplu, când a fost vorba de carnea de cal, încrederea oamenilor a fost înşelată”, a declarat Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

În opinia acestuia, cetăţenii trebuie să înţeleagă că nu toate produsele sunt la fel şi că E-urile nu sunt nocive. „Ne interesează un singur lucru, de a informa cetăţenii şi de a face radiografii ca aceştia să poată alege în cunoştinţă de cauză din produsele de pe piaţă”, a completat acesta. 

„Ceea ce este definitoriu pentru o piaţă precum a noastră: să ne uităm pe etichetă, să vedem ce scrie acolo, să fie în limba română, ceea ce înseamnă că a trecut printr-un filtru. Apoi, trebuie să ne uităm la termenul de expirare. În al treilea rând, este nevoie să solicităm bonul fiscal, să fim siguri că produsul pe care îl punem în farfurie este unul bun, pentru că doar aşa putem face o reclamaţie dacă este nevoie”, a adăugat preşedintele ANPC. 

Legat de studiul recent privind analiza a 46 de produse de pate de ficat, Mierlea a explicat că s-au „evaluat 46 de branduri de pate de ficat care au fost identificate pe piaţă, a fost o evaluare exclusivă din punct de vedere al informaţiilor de pe etichetă. În a doua etapă, acele produse vor ajunge la un laborator unde va putea fi analizat şi conţinutul lor”.

„Gustul bun nu înseamnă că şi produsul e bun!”, a explicat preşedintele ANPC. „Indiferent de pregătirea pe care o ai, din acest studiu îţi poţi identifica exact brandurile pe care să le consumi. Trebuie să ne găsim şi la copiii noştri, ce e bun pentru noi, ce e bun pentru copiii noştri”, a spus Mierlea. 

Legat de problema preţului, Mierlea spune că decât să cumpărăm un kilogram, mai bine să cumpărăm trei felii. 

live

„Este greu să ne orientăm din preţ. Nu se poate să iasă o sticlă de vin mai ieftin decât un kilogram de struguri. Din această perspectivă, acesta ar putea să fie un semnal de alertă”, a precizat Mierlea. 

E-ul în general nu trebuie pus la zid. „Nu trebuie să spunem că E-urile toate trebuie demonizate. Cumulativ este o problemă”, a adăugat preşedintele ANPC. Acesta susţine că avem o tendinţă de creştere a obezităţii în România. 

„Este nevoie de o abordare multidisciplinară, cu domenii noi. Englezii spun mai sugestiv. Relaţia dintre ADN-ul nostru şi obişnuinţe spune dacă am ales bine sau rău şi să repetăm nişte obiceiuri care ne determină cea de-a doua natură. Prima natură este cea pe care o primim de la părinţi, este ereditară. Suntem 99,9% identici unii cu ceilalţi”, a precizat prof. dr. Natalia Cucu.

„Nutrienţii interacţionează cu celulele noastre, conducând la metabolism. Venim cu o informaţie privind calitatea proteinelor, pentru oamenii sănătoşi. Reprezintă soluţii, sunt teste genetice. Ceilalţi, care suntem sănătoşi, suntem 99,9% identici. Trebuie să ne formăm nişte obiceiuri pentru a avea un organism sănătos”, a spus profesorul. 

„Dezechilibrul înseamnă o cale către boală. 0,1% sunt nişte mici mutaţii punctiforme, care dau doar vulnerabilităţi ale proteinelor pe care le controlează”, a mai spus Natalia Cucu. Testul de risc priveşte apropierea sau îndepărtarea de la o anumită boală. 

Legat de alimente, aceasta spune că acestea nu ar trebui să aibă un conţinut mare de grăsimi. 

„Predispoziţia ne orientează astfel încât să nu dobândim prin nutriţie nişte funcţii genice greşite. Transmiterea se face prin celulele germinale. Dacă avem grijă şi nu facem greşeli grave nu le implementăm în celulele germinale”, a explicat specialista, care spune totuşi că există nişte predispoziţii genetice către boli precum cancer, obezitate sau boli neurodegenerative. 

„Nutrienţii trebuie să conţină elementele esenţiale - proteine, glucide de bună calitate”, a conchis profesorul Cucu. 

„Dacă am doi părinţi obezi, înseamnă că acel copil va fi în proporţie de 90% obez. Dacă doar un părinte este obez, atunci acesta are 40% şanse să fie obez”, a explicat Anamaria Iulian. 

Legat de obiceiuri, Mierlea spune că cetăţenii trebuie să înţeleagă că nu doar internetul este alternativa cea mai bună pentru informare.

„Este extrem de important să avem acces la emisiuni. Acum 15-16 ani nu exista niciun fel de reclamă la sările de sport, iar raioanele de produse bio nu existau în supermarket, iar acum spaţiul alocat acestor produse creşte constant”, a spus Mierlea. „Cu cât eticheta este mai lungă, cu atât produsul este mai departe de ceea ce sperăm în realitate”, a explicat Mierlea. 

„De multe ori aditivii nu au apărut din neant. A face o toxiinfecţie alimentară sau a pune un aditiv care poate să îmi blocheze anumite reacţii, preferăm un aditiv. Aditivii sunt listaţi, folosiţi în anumite cantităţi, se fac teste pentru a nu apărea anomalii, se stabilesc dozele de ingestie zilnice, iar ele se fac în funcţie de tot ce poate să consume un om”, a declarat şi Marta Zachia, de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

Pe etichetă, începând din 2014, producătorii vor fi obligaţi să treacă procentul de produse majore pe care le conţin. 

„Doza zilnică recomandată este pentru un adult de 30 de ani”, a spus Mierlea. Legat de reclame, Zachia a spus că reclamele sunt periculoase nu pentru adulţi, ci pentru copii. 

De altfel, Mierlea a spus că legiuitorul ar trebui să găsească anumite soluţii prin care o parte din reclamele agresive să fie interzise. „Am găsit chioşcuri în apropierea şcolilor care vindeau ţigări la bucată, ceea ce nu este normal”, a spus Mierlea, care a adăugat că a făcut studii comparative privind achiziţia cornului şi laptelui. 

„Cornul nu trebuie mâncat, este o sursă alimentară de energie de care copilul nu are nevoie, iar copilul se va îngrăşa”, a explicat şi nutriţionista Anamaria Iulian. 

„Ar trebui să vedem alimentul nu ca orice produs care să-mi aducă profit”, a spus Zachia. „Toţi suntem consumatori, putem să impunem ceva”, a completat specialista. 

Un studiu spune că Europa plăteşte anual pentru cancer sume imense. „Se poate că o alimentaţie sănătoasă poate să prevină 50% din bolile cronice, inclusiv aceste cancere”, a explicat Anamaria Iulian. 

„Bombele chimice“ de zi cu zi, de pe mesele românilor, explicate de specialişti la Adevărul Live 

Zachia a declarat că există un site al Uniunii Europene unde sunt trecuţi aditivii alimentari admişi, dozele în care sunt admişi, precum şi când aceştia sunt reevaluaţi. 

„Caragenanul se reevaluează, pentru că produce reacţii adverse. Oamenii revin şi fac teste de riscuri, pentru a vedea dacă să le retragă sau nu, dar lucrurile nu sunt lăsate la întâmplare”, a spus Zachia. 

Aceasta a mai spus că nu există aditivi interzişi în România, ci doar aditivi reevaluaţi. „După ce se fac testele complete, vom şti şi dacă aspartanul va fi sau nu folosit în continuare”, a punctat Marta Zachia. 

„Să nu uităm că multă lume spune că a crescut speranţa de viaţă, problema este cu ce calitate a vieţii, dacă ne-o petrecem în spitale sau luând medicamente, atunci nu e tocmai bine”, a spus Mierlea, adăugând că este obligatoriu să fim atenţi la ce cosumăm. 

„Trebuie să avem obiceiuri mai bune, mai serioase”, a completat Mierlea. „Până la 50 de ani ar trebui să avem un indice de masă corporal de 23, iar după vârsta de 50 de ani, de 25”, a explicat Anamaria Iulian, citând din studiile americane.

În România, se aruncă la gunoi aproximativ 39,65% din ceea ce cumpărăm. Motivele sunt depozitare proastă, achiziţionarea unei cantităţi mai mari etc. 

„Când discutăm de buzunar, cetăţeanul ar trebui să fie mai atent la felul în care achiziţionează un produs”, a explicat Mierlea. 

„Acum patru ani, nimeni nu întreba ce conţinea un produs, ci întreba dacă este sau nu proaspăt. În ziua de azi, proporţia celor care întreabă ce conţine produsul este de 50%, ceea ce este bine”, a punctat preşedintele ANPC. 

La rândul său, Zachia a spus că pe unele etichete există şi o doză indicată de consum. „Să spunem că avem mai multe tipuri de produse, unele menţionate, de exemplu că acel produs îmi aduce 25% din valoarea de proteine necesară”, a spus reprezentanta Institutului de Bioresurse Alimentare. 

„Clorura de sodiu se adaugă din mai multe considerente, unele produse conţin o mai mare cantitate - cum ar fi salamurile crud uscate, pentru că un salam obişnuit are o umiditate mai mare”, a precizat Zachia. 

„Dai un gust şi o aromă mai plăcută prin monoglutamat, dar mulţi producători au început să folosească alte tipuri de E-uri care sunt făcute din drojdie. Atâta timp cât acest E a fost reevaluat şi se acceptă, înseamnă că este legal”, a spus Zachia. 

Legat de murăturile în oţet, specialiştii spun că, dacă se foloseşte oţet alimentar, ele nu sunt nocive pentru copii. „Ce facem noi acasă este foarte sănătos”, au precizat specialiştii.

„Nu trebuie să mâncăm tot borcanul de dulceaţă odată. Trebuie să mâncăm din ce în ce mai puţin dulce, sau să recomandăm magiunul. Am verificat şi sunt producători care fac magiun în care nu se găseşte zahăr deloc, chiar dacă preţul este mai mare, dar nu avem 40% zaharoză”, a mai spus Zachia. 

„Eu, personal, nu m-aş speria de numărul de E-uri, m-aş gândi la calitatea grăsimilor şi proteinelor”, a precizat aceasta. 

„Să nu uităm că cu cât eticheta este mai scurtă, cu atât este mai bine”, a conchis Mierlea, preşedintele ANPC. 

Citeşte şi:

Ce conţine, de fapt, berea cu diverse arome de fructe

Unele sortimente de pâine conţin chiar şi opt tipuri de E-uri!

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite