Pericolul unei ofensive a Rusiei în Moldova. Care sunt șansele unei lovituri de stat la Chișinău și cum afectează statul român

În contextul devoalării planurilor Rusiei față de Rep. Moldova, țintă a unui război hibrid, părerile experților sunt împărțite privind acțiunile concrete asupra Chișinăului, fiind subliniat că România trebuie să atragă mai mult sprijin pentru țara vecină.

Klaus Iohannis și Maia Sandu FOTO EPA-EFE

Maia Sandu a avertizat că se pregătește o lovitură de stat în țara pe care o conduce, afirmația venind la câteva zile după ce liderul de la Kiev a declarat că Rusia vrea să distrugă Republica Moldova, informații confirmate de serviciile din R Moldova. 

„Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară camuflați în civili care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a declarat Maia Sandu.   

Potrivit președintei Republicii Moldova, documentele trimise de partea ucraineană mai denotă că la organizarea loviturii de stat vor fi implicate grupări criminale din țară, precum formațiunea pro-rusă Șor, persoane din anturajul oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, dar și cetățeni străini, între care din Rusia sau Belarus. 

Anterior, șeful diplomației ruse a amenințat țara cu repetarea scenariului ucrainean, susținând că Maia Sandu vrea să introducă ţara în NATO sau să o unească cu România.

În același timp, Guvernul de la Chișinău condus de Natalia Gavrilița și-a dat demisia în  urma unei ședințe cu șefa statului, premierul demisionar susținând că Executivul pe care l-a condus a avut susținere externă, însă nu și internă.

Ce spun experții

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat pentru „Adevărul” că amenințarea Rusiei în ceea ce privește Republica Moldova este veche, noutatea constând în apariția componentei militare. „S-a exprimat în diverse forme, de regulă prin prisma războiului hibrid, prin mobilizări politice sau așa-zis politice și prin diverse formule, inclusiv economie și energie prin care s-a încercat destabilizarea Republicii Moldova. Nu ar fi niciun fel de diferență din punct de vedere al atitudinii Federației Ruse, dar apare componenta militară. Cred că, într-adevăr pentru a crea pe Flancul Estic al NATO un punct de tensiune, ceea ce spune Maia Sandu are temeiuri foarte serioase și în egală măsură îngrijorătoare”, a precizat Diaconescu. 

Fost ministru de Externe: Trebuie să conștientizăm că putem deveni linia întâi

Privind posibilitatea deschiderii unui nou front, fostul ministru de Externe a susținut că „oricând există această problemă și oricând trebuie să conștientizăm că putem deveni linia întâi a unei confruntări cu Federația Rusă, a unei presiuni specifice militare și nu numai. Orice poate destabiliza zona bazinului Mării Negre. Deci din acest punct de vedere cred că Bucureștiul ar trebui să înțeleagă foarte clar iminența unui pericol în proximitatea estică, indiferent ce forme ar îmbrăca”. 

„Vorbim de război sau de pace, impactul este unul cât se poate de evident”, a continuat Cristian Diaconescu, punctând însă că România reprezintă frontiera NATO „și din acest punct de vedere nu orice strategie pe care și-ar dori-o Federația Rusă poate fi aplicată și în teren în ceea ce privește România”.   

România trebuie să atragă sprijinul partenerilor în R. Moldova

Fostul șef al diplomației române a mai subliniat că posibilitatea extinderii frontului în Moldova „ar trebui să devină o temă de politică internă în România”, în condițiile în care cele două state sunt unite printr-o identitate culturală, religioasă și etnică.

„Trebuie să avem o preocupare specială pentru dezvoltările de securitate din Republica Moldova”, a subliniat Diaconescu. 

„România trebuie să facă foarte mult pentru a atrage sprijinul partenerilor noștri pentru Republica Moldova”, a conchis fostul ministru de Externe. . 

Fost șef al Statului Major: Șansele deschiderii unui nou front sunt minime

Contactat de „Adevărul”, fostul șef al Statului Major al Apărării, Ștefan Dănilă, a dat șanse minime deschiderii unui nou front în Republica Moldova de către Rusia, afirmând că nu vede în momentul de față „posibil, ca forțele militare rusești să ajungă în Moldova”. 

„Grupul tactic existent în Moldova, în Transnistria, nu are capacitatea de a declanșa nici măcar o ofensivă și abia dacă se poate apăra. Nu cred că este niciun pericol militar dinspre Moldova pentru Ucraina. Se vede o tendință din partea Ucrainei de a atrage și alte state în conflict, pentru că ei sunt sub presiune. O amenințare reală militară împotriva Republicii Moldova din partea Federației Ruse nu cred că este posibil”, a afirmat fostul șef al Statului Major pentru „Adevărul”.  

Potrivit fostului șef al Armatei, „probabilitatea de a implica Moldova de partea Rusiei este spre zero. Dacă ar reuși să ajungă totuși forțele rusești în Moldova, pentru că pe moldoveni nu îi vor duce la război împotriva Ucrainei, în situația în care Rusia ar veni în Moldova, ar fi o prezență rusească în apropiere”. 

Totodată, fostul șef al Statului Major a susținut că amenințarea Rusiei asupra Moldovei este una exagerată. „Se acționează politic, sunt susținute partidele pro-ruse din Moldova, în toate țările acum cei de la Putere au probleme din cauza crizei economice, energetice, și Moldova nu este ferită de aceste crize”.

Demisia Guvernului Gavriliță, „o mișcare politică bună”

„Deocamdată, mișcarea pe care au făcut-o cu demisia Guvernului și instalarea unui nou Guvern este o mișcare politică bună, în sensul că tensiunile din societate se mai atenuează și noul Guvern are are o perioadă de grație, ca toate guvernele noi, în care să ia măsuri pentru populație, să treacă mai ușor prin această criză”, a mai arătat fostul șef al Armatei. 

Totodată, Ștefan Dănilă a explicat că „presiunea opoziției pro-ruse se menține, iar opinia publică din Moldova este una nu neapărat atât de pro-rusă, cât anti-occidentală. Am văzut sondaje în care mai mult de jumătate din populație nu-și doresc să intre în ATO, UE, vor să își mențină neutralitatea, și mare parte dintre ei să continue prieteniile cu Federația Rusă, dar nu se manifestă în niciun caz pentru o intrare în război a Republicii Moldova, exclus”. 

Sprijinul parcursului european al R. Moldova, singura cale a României

În ceea ce privește relația României cu Republica Moldova, în cazul celui mai sumbru scenariu, fostul șef al Statului Major al Apărării a arătat că putem să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova, pentru a îndeplini criteriile de aderare ale Uniunii Europene, punctând însă că mai mult de atât nu putem să facem.

„Avem legături de limbă, sunt destul de mulți cetățeni ai Republicii Moldova și cu cetățenia română, suntem vecini, este normal să ne dorim ca Republica Moldova să fie stabilă, să aibă un parcurs european, să intre cât mai repede În Uniunea European[, dar îndeplinind condițiile de aderare ale UE”, a mai arătat Ștefan Dănilă.