Răzgândiri în Coaliție privind reducerea de cheltuieli. Noi idei pentru taxarea veniturilor mari

Partidele Coaliției au început curajos discuțiile despre reducerea de cheltuieli bugetare, dar acum încep să elimine unele măsuri, iar altele au un impact redus pentru efectul dorit.

Liderii Coaliției încă sunt indeciși privind măsurile de chiverniseală FOTO Inquam photos

Coaliția tot învârte măsurile prin care ar trebui să facă reduceri la bugetul de stat. Printre măsurile sigure sunt înghețarea angajărilor la stat, dar și acolo vor fi excepții. Nici veniturile bugetarilor cu lefuri medii nu vor fi afectate și nu vor fi concedieri. În schimb, au fost agreate măsuri care țin mai mult de imaginea publică, nu de eficiență.

Un exemplu de măsură cu zero impact bugetar este limitarea prezenței unei persoane în maximum un consiliu de administrație sau de supraveghere de la o structură a statului. Printr-o asemenea măsură nu este făcută nicio economie, ci permite ca un număr mai mare de persoane să poată ajunge în consilii de administrație sau de supraveghere, pentru că nu are loc și o diminuare a acestor locuri, în condițiile în care sunt structuri care au câte șapte – Fondul Român de Contragarantare, Fondul de Garantare, TAROM etc. Iar Coaliția are la îndemână cel puțin trei proiecte prin care poate face aceste tăieri de sinecuri.

Nici la capitolul marilor sporuri, cum sunt cele de risc (sau condiții vătămătoare) sau de suprasolicitare neuropsihică (variază între 10% și 25%) nu umblă Coaliția. În schimb, liderii Puterii vor o reverificare a tuturor celor care au sporul de doctorat, pentru a fi clar dacă fiecare are în fișa postului aspecte care fac parte din pregătirea angajatului în ultima parte a studiilor sale. Sporul de doctorat, ca sumă netă, este undeva în jur de 500 de lei, în timp ce celelalte, care sunt aplicate procentual, sunt mult mai mari.

Dilema privind marile venituri

Măsura privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul s-a lovit inițial de opoziția UDMR, care a zis din start că ar fi neconstituțională prin ordonanță de urgență. Deci, ar trebui apelat la un proiect de lege. Și PSD a fost de acord cu această interpretare. De altfel, inclusiv o decizie CCR din luna decembrie 2022 arată că asemenea modificări trebuie făcute prin proiect de lege. Și în prezent la nivel de Parlament sunt două proiecte de lege care nu permit cumularea pensiei cu salariul de la stat, unul fiind depus de liberali, celălalt având drept „părinte“ Guvernul Cîțu. Amândouă sunt blocate la comisiile de specialitate din Camera Deputaților de mai mulți ani. Interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat este însă doar o variantă.

Șeful PSD, Marcel Ciolacu, a venit cu o nouă variantă, supraimpozitarea veniturilor (fie doar salariu de la stat, fie pensie și salariu de la stat) care depășesc leafa brută a președintelui României, adică 25.000 de lei. „Vorbim de cumulul salariului cu pensia. Doar de zona bugetară. Dacă în acel moment, prin cumul depășești, de exemplu, salariul brut al președintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, este normal să vii... Dacă este constituțional acest lucru, e firesc să vii cu o impozitare suplimentară. Pentru că sunt două venituri, amândouă de la bugetul statului“, a precizat Ciolacu, care a negat faptul că e urmărită aplicarea unei asemenea prevederi și în cazul celor din privat.

Procentele avansate

Premierul Nicolae Ciucă a recunoscut faptul că a avut loc o discuție, dar a fost reținut în detalii. „S-a discutat inclusiv de o propunere, dar propunerea respectivă trebuie transpusă într-o măsură care se va concretiza în decizie după ce avem toate documentele pe masă. Şi nu discutăm despre supraimpozitare, ci discutăm despre impozitarea anumitor venituri“, a afirmat șeful Guvernului. În schimb, premierul nu a negat faptul că ar putea exista varianta aplicării și în mediul privat a impozitării progresive: „Nu am discutat chestiunea aceasta, aşteptăm să se vină cu măsura“.

Potrivit informațiilor „Adevărul“, primele procente care circulă la nivelul PSD privind supraimpozitarea veniturilor mai mari de 25.000 de lei sunt 16% și 20%. „Nu poți să mergi cu un procent prea mare, fantezist, de peste 50%, pentru că intră la categoria confiscării, și în veci nu trece de CCR“, a precizat un lider PSD pentru ziar.

Surse din Coaliție, atât din PNL, cât și PSD, au precizat că dacă tema supraimpozitării sau a interzicerii cumulării pensiei cu salariul de la stat este lăsată pentru o discuție ulterioară în Parlament, tema e ca și închisă.

Cum se explică bâlbele Coaliției

Politologul Cristian Pîrvulescu susține că prima eroare a fost la ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, pentru modul cum a făcut bugetul, dar și cum a gestionat colectarea. „Nu știu dacă este vorba despre lipsa de experiență a funcționarilor sau voluntarismul ministrului. Problema este serioasă pentru că România a înregistrat performanțe economice superioare până acum și asta are consecințe pentru că suntem în an pre-electoral și nu prea se pot face tăieri“, a punctat Pîrvulescu. „Orice tăiere afectează un grup electoral care își va îndrepta votul de protest spre altcineva“, a completat politologul. Mai mult, Pîrvulescu susține că o măsură care afectează salariile bugetarilor simpli ar afecta mai ales PSD, care va pierde votanți către AUR.

Baletul formulărilor privind blocarea angajărilor la stat

Marcel Ciolacu și ministrul Muncii, Marius Budăi, au negat faptul că ar urma să aibă loc vreo înghețare a salariilor. „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mondiale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci, nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci vorbim de o neintervenţie pe o perioadă limitată“, a declarat Budăi. Isonul a fost ținut și de șeful PSD: „Nu s-a vorbit de înghețarea salariilor bugetarilor“, a subliniat Ciolacu, deși tema înghețării salariilor până la final de an a fost introdusă în discursul public de Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.