Oana Țoiu admite, la final de mandat, că unele măsuri ale Guvernului puteau fi pregătite mai bine

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a afirmat luni, 19 octombrie, în ultima zi de mandat, că unele măsuri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi putut fi mai bine pregătite, dar au fost necesare în contextul deficitului bugetar.

Oana Țoiu Foto: MAE

„A fost o onoare să putem servi împreună țara în acest an și jumătate. O bună parte a măsurilor erau necesare. Sigur, unele ar fi putut fi mai bine construite, mai din timp, cu resurse mai generoase.

România merită întotdeauna mai mult, dar am preluat guvernarea într-un moment în care țara avea un deficit record în Uniunea Europeană. Exista riscul ca resursele pentru investiții să fie consumate de dobânzi și ca accesul la credite să devină tot mai dificil.

Cred că toată lumea a văzut de unde au venit piedicile. Când ajunsesem la reforme absolut necesare în zona privilegiilor, Guvernul a fost dărâmat de o majoritate PSD-AUR”, a spus aceasta la emisiunea „Miezul Problemei” de la Național TV.

De asemenea, a spus că se așteaptă ca Guvernul propus de Luca Niculescu să treacă de votul Parlamentului de marți, 20 octombrie.

„Am văzut și la audieri această înțelegere care a dus la absența AUR din comisii. Ce partid care face cu adevărat opoziție lipsește atunci când poate pune întrebări viitorilor miniștri PSD?”

Reacția Oanei Țoiu la incidentul cu navele atacate

Întrebată despre atacurile asupra navelor din apropierea gurilor Dunării și din zona economică exclusivă a României, Oana Țoiu a declarat că investigațiile sunt încă în desfășurare.

„Ministerul Apărării Naționale a comunicat public inclusiv despre interceptarea dronelor de către piloții români de F-16. Acestea erau din familia Geran. În ceea ce privește dronele care au vizat navele, investigația este încă în desfășurare.

Ministrul de Externe nu este cel care anunță rezultatele investigațiilor altor instituții. După finalizarea lor, ne consultăm cu aliații și partenerii europeni pentru a construi răspunsul diplomatic necesar.”

Ministrul interimar a spus că România și Bulgaria vor solicita o prezență NATO întărită la Marea Neagră, prin suplimentarea capacităților radar și a echipamentelor navale.

„NATO a reacționat rapid atunci când România a solicitat sprijin, inclusiv prin întărirea capacităților radar și a misiunilor de poliție aeriană. Avem două direcții: una diplomatică și una militară.

Prima urmărește obținerea unui armistițiu la Marea Neagră, pentru restabilirea libertății de navigație. Este o miză nu doar pentru România și Ucraina, ci și pentru comerțul internațional, exporturile de cereale și securitatea alimentară. Pe linie militară, România și Bulgaria vor solicita o prezență NATO întărită la Marea Neagră, inclusiv radare și echipamente navale.”

Oana Țoiu a respins ideea că parteneriatul dintre România, Bulgaria și Turcia nu funcționează, precizând că cele trei țări își consolidează monitorizarea, schimbul de informații și capacitățile de răspuns în fața riscurilor de securitate.

„Toate cele trei țări se confruntă cu riscuri de securitate mai mari decât cele pentru care erau pregătite anterior. De aceea, își întăresc capacitățile de monitorizare, schimbul de informații și mijloacele de răspuns.

Armistițiul la Marea Neagră are implicații inclusiv pentru piețele energiei și alimentelor. Riscurile de securitate afectează transportul și prețurile, inclusiv în țările care importă cereale din regiune. Nu este doar o miză regională, ci una globală.”