Ghid pentru alegerea președintelui perfect. Daniel David: „România are trei categorii de politicieni”

Cei mai mulți lideri din țară sunt „disperați după funcții și candidaturi, chiar atunci când nu au șanse sau justificare rațională” – susține psihologul Daniel David, rectorul UBB. El a realizat un ghid simplu care ne ajută să alegem un om de stat drept viitor președinte.  

Daniel David a scris „Psihologia poporului român”. FOTO: UBB

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român” a realizat un scurt ghid orientativ care cuprinde considerații psihologice despre tipurile de politicieni în context de alegeri.

„Politicienii (iar aici mă refer mai ales la lideri, la cei din diverse poziții de conducere) pot fi analizați și au fost analizați în demersuri de psihologie politică prin prisma unor atribute psihologice extrem de diverse, mai ales cognitive (ex. cum gândesc/cum decid) și comportamentale (ex. ce fac efectiv), fără a lipsi și unele atribute subiectiv-emoționale (ex. echilibru și autocontrolul emoțional) sau psihobiologice (ex. temperament), inclusiv sumative (ex. de personalitate), rezultând diverse tipologii cu rol orientativ pentru cetățean”, explicat psihologul.

David a conturat trei categorii importante de politicieni luând în calcul raportările cognitiv-comportamentale ale unui politician față de:

(1) propriile interese

(2) interesele partidului

(3) interesele țării.

„Sunt trei aspecte pe care le consider extrem de relevante pentru a înțelege psihologia politicianului, ghidându-ne astfel în decizii față de acesta. Rezultă astfel, orientativ, fără pretenția de tipologii complete, dar cu potențial rol pragmatic, aproximativ trei categorii mai importante de politicieni”, susține psihologul.

Oameni care fac politică

Astfel, din prima categorie fac parte cei care pun interesul lor mai presus de interesul partidului și/sau al țării: „Aceștia sunt simpli oameni care fac politică, puși pe satisfacerea intereselor personale, fie acestea politice (ex. dorința de putere/funcții) sau non-politice (ex. dorința de îmbogățire/faimă).”

Rectorul UBB are o perspectivă mai degrabă pesimistă vis-a-vis de politicienii din România.

„Din păcate, în prezent, cei mai mulți lideri din țară, așa cum îi văd eu, se înscriu în această categorie, disperați după funcții și candidaturi, chiar atunci când nu au șanse sau justificare rațională, iar acest lucru, mai mult, adesea îngroapă și partidul și nu reprezintă un bine pentru țară. Pur și simplu nu înțeleg și/sau nu pot să se angajeze pentru un bine mai mare, dincolo de propria persoană. Cred că mulți putem numi ușor astfel de politicieni”, a detaliat David.

Din cea de-a doua categorie, fac parte oameni care pun interesul partidului mai presus decât interesul personal sau uneori chiar al țării.

„Aceștia sunt deja oameni politici/oameni de partid. Am avut și avem și câțiva lideri din această categorie, care, totuși, dacă partidul funcționează bine, pot face, fie și indirect și un lucru bun pentru țară. Din nou, cred că mulți putem numi ușor astfel de politicieni”, detaliază profesorul.

Avem nevoie de oameni de stat

Cea de-a treia categorie este reprezentată de oamenii care pun interesul țării mai presus decât interesul personal sau al partidului.

„Aceștia nu sunt simpli oameni care fac politică, nu sunt simpli oameni politici/oameni de partid, ci sunt oameni de stat! Ei știu rațional când să se bată pentru putere, când să renunțe (adesea temporar, deoarece pentru astfel de oameni mereu apar din nou oportunități) și când să-i susțină pe alții care pot face mai mult bine țării. Ei sunt oameni care construiesc direct binele pentru țară. Nu-i ușor, dar cred că putem numi și astfel de politicieni”, a explicat Daniel David.

În funcție de aceste categorii, Daniel David a realizat o configurație a viitoarelor alegeri și a așteptărilor pe care le avem:

„În acest moment, la prezidențiale, România are nevoie de oameni de stat sau, în cel mai rău caz, de oameni politici/oameni de partid. La nivelul alegerilor parlamentare, ar fi nevoie de același lucru, dar, realist vorbind, putem spera mai ales la un amestec de oameni de stat și de oameni politici/oameni de partid, fiind de dorit ca acest mix să fie dominat de primul tip”.

Cum să alegem un om de stat ca președinte al României

„M-aș bucura să am șansa să votez un om de stat la alegerile prezidențiale!”- a susținut David.

El a realizat de asemenea un scurt ghid, publicat în Dilema,  pe care-l putem folosi pentru a recunoaște un om de stat care candidează la președinție:

(1) dacă este educat;

(2) are deja un nivel mulțumitor de bunăstare personală

(3) nu este disperat și grăbit să-și asume funcții;

(4) dar nici nu pare că se sacrifică sau că trebuie rugat să-și asume funcții

(5) este un lider care pune țara în fața intereselor personale și de partid, asumându-și funcții doar justificat, după analize atente la nevoile reale ale țării.

„Să fim atenți și să-l găsim!”, a fost mesajul final al lui David.

„Alegem liderii care ne seamănă”

Ne poate ajuta psihologia în alegerea celor mai buni primari, parlamentari, președinți? Cu siguranță că da, iar rectorul Universității Babeș-Bolyai și autorul Psihologiei poporului român, Daniel David, a întocmit un ghid care să ne ajute să luăm cele mai bune decizii.

În primul rând, psihologul a explicat cum alegem în relațiile care implică o delegare a responsabilității sau a puterii sociale, cum o facem cu unii politicieni, într-un cuplu sau în alt tip de relații:

„Uneori delegăm către oameni care sunt similari cu noi sub aspectul atributelor psiho-sociale, alteori delegăm către oameni care sunt complementari nouă. În unele situaţii domină un mecanism, în alte situaţii domină alt mecanism. Contexte diferite, trăsături de personalitate diferite care ne duc spre un mecanism sau altul”.

Studiile arată că dominant este mai degrabă principiul similarităţii.

„Complementaritatea intervine într-un singur aspect, anume în delegarea care implică leadership. Deci, altfel spus, noi avem tendinţa să alegem politicieni care cam seamănă cu noi, dar, spre deosebire de noi, au un leadership mai puternic ca noi”, a explicat Daniel David, în cadrul conferinței - „Despre mindset-ul leadership-ului actual în politică. Cum este și cum ar trebui să fie”.

„De ce nu e bine să alegem liderii care ne seamănă?”

E bine sau rău?

„Ar fi bine dacă societatea ar fi aşa cum vrem noi să fie. Dar, dacă ne uităm la societatea noastră şi vedem nivelul educaţional pe care-l avem pe scară mare, dacă ne uităm la neîncrederea pe care noi o avem unii în ceilalţi, la încrederea pe care noi o avem în instituţii, dacă ne uităm la concentrarea puterii pe care o acceptăm şi o promovăm de multe ori, dacă ne uităm la modul în care modelăm comportamentul social – cei mai mulţi dintre noi preferă pedepsele și nu recompensele ca mijloc de modelare a comportamentului social –, dacă ne uităm la caracterul colectivist al societăţii noastre care refuză diferenţierea şi recunoaşterea meritelor, de ce ar fi politicienii altfel?”, explică psihologul.

În concluzie, caracteristicile negative se perpetuează în societate prin intermediul leadershipului.

„Noi alegem oameni care ne sunt similari şi, mai mult, le dăm şi leadership prin care să-și menţină aceste caracteristici. Poate că noi avem aceste atribute, dar cel mai probabil nu avem leadership-ul să le implementăm; ei o să le implementeze şi, dacă le implementează, le menţin. Și asta este o problemă majoră în relaţia noastră cu politicul”, a explicat rectorul UBB.

Cum să alegem un om de stat ca președinte al României? Rectorul Daniel David ne-a pus la dispoziție instrumelte foarte clare și simple pentru a face acest lucru.