Cum a ajuns Roșia Montană subiect de dispută politică și internațională timp de peste un deceniu

Dosarul Roșia Montană rămâne un subiect sensibil, fiind o temă care a dus atât la atacuri interne, privind interesele pe care le-ar avea unii politicieni, direct sau indirect, dar și o afacere despre care s-a spus că ar avea în spate nume cu rezonanță internațională, ca George Soros.

George Soros a fost bănuit de implicarea în protestele legate de Roșia Montană FOTO EPA EFE

Potrivit deciziei Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) de la Washington anunțate vineri, România a primit câștig de cauză în procesul intentat de Gabriel Resources în ceea ce privește împiedicarea exploatării zăcămintelor de la Roșia Montană.

Deși Gabriel Resources a pierdut procesul, compania a cunoscut în ultima perioadă o creștere a valorii acțiunilor la bursă. Subiectul creșterii valorii acestor acțiuni a dus la clinciuri politice. 

Clinciurile interne

Inițial, președintele USR, Cătălin Drulă, a susținut că prin declarațiile sale, Marcel Ciolacu a influențat prețul acțiunilor la bursă.  Replica directă a venit de la senatorul PSD, Daniel Zamfir. „Domnul Drulă are acțiuni la Roșia Montana prin intermediari”, a declarat, într-o intervenție telefonică, Daniel Zamfir, la Antena 3.

„Despre ce bursă vorbim, ce eu joc la Bursă? Poate dânșii joacă la bursă și știți bine că joacă la bursă, dar problema este că s-au jucat cu banii României”, a precizat, la rândul său, Marcel Ciolacu. Aluzia era la faptul că Drulă avea acțiuni în mod indirect, prin intermediul Swiss Capital, la Gabriel Resources. „În urma unor informaţii false lansate în spaţiul public de mai multe publicaţii, Cătălin Drulă, preşedintele USR precizează că nu deţine acţiuni la Gabriel Resources sau Swiss Capital. Cătălin Drulă are acţiuni în valoare de 2.400 de lei, cumpărate în 2008, la un fond de investiţii numit Active Dinamic, gestionat de Swiss Capital. Iar, acel fond de investiţii nu deţine acţiuni la brokerul BRK menţionat în articolele cu informaţii false”, se precizează în comunicatul USR. 

Primele tensiuni

Primele tensiuni legate de Roșia montană au început în 2013, după ce în 2010 mai multe organizaţii au început să înainteze propunerea ca localitatea să candideze pentru admiterea ca sit UNESCO (dosar care avea să fie depus la începutul anului 2017).

Pe 27 august 2013 , Guvernul condus de Ponta a votat proiectul de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, urmând să fie transmis Parlamentului spre aprobare.

Astfel, pe 1 septembrie 2013, peste 4.000 de persoane au potestat în Capitală, împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană. Oamenii au scandat împotriva legii, cerând chiar demisia Guvernului Ponta. Protestele au continuat și în următoarele zile,  în mai multe orașe din țară, iar pe 22 septembrie , de exemplu, în jur de 15.000 de manifestanţi au participat din nou la un nou marş împotriva proiectului dat.

Potrivit Gândul, Fundația Soros, înființată de controversatul miliardar George Soros, ar fi fost  de la bun început în spatele tuturor mișcărilor de protest împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, în mod direct sau prin ONG‐uri intermediare. Printre numele amintite de protestatari care s-au evidențiat în stradă sunt Claudiu Crăciun, coordonatorul protestelor din Piața Universității, din luna septembrie a anului 2013. Crăciun ar fi beneficiat  apoi de o bursă de cercetare de doi ani, la Budapesta, pe coperta căreia apare  Open Society Institute (Soros) și Central European University Budapest (finanțată de Soros). Un alt nume este cel al lui Mihail Bumbeș, de la Miliția Spirituală, iar singurele activități declarate public ale organizației sunt cele două finanțate de CEE Trust (Soros).  După cum a relatat Adevărul , în decembrie 2013, cele două personaje (Mihail Bumbeş, Claudiu Crăciun) au fost implicate în mitingurile care se opun proiectului Roşia Montană şi exploatării gazelor de şist. 

Opoziția lui George Soros față de proiectul de la Roșia Montană era însă mai veche. În aprilie 2007, deci cu șase ani înainte de începerea protestelor, în spațiul public era prezentată chiar de Roșia Montană Gold Corporation o scrisoare a omului de afaceri, în care își exprima opoziția, într-o conferință de presă la București. Și „Adevărul” semnala din 2013 ciocnirea intereselor lui George Soros și Benny Steinmetz, investititor la Roșia Montană, atât în România, dar și în alte țări de pe glob.

Budapesta și Roșia Montană

Potrivit Gândul.ro, în ultimii ani au fost și acțiuni iredentiste privind Roșia Montană. „De-a lungul timpului au existat acțiuni iredentiste asociate cu proiectul Roșia Montană, atât în România, cât și în plan internațional. Încă din anul 2004, au fost organizate miscări de protest cu caracter iredentist în Statele Unite ale Americii, la New York, asociate cu proiectul minier Roșia Montană (Verespatak) prin care i se solicită României retrocedarea proprietăților maghiare, oprirea reprimării maghiarior și interzicerea folosirii cianurii la Roșia Montană (Verespatak)”, arată sursa citată.

În iulie 2021, o publicaţie pro-guvernamentală a Guvernului de la Budapesta, Executiv condus de Viktor Orban, susţinea că aurul de la Roşia Montană nu ar trebui exploatat niciodată, fiind pusă întrebare a cui este, de fapt, localitatea din Munţii Apuseni, după cum a relatat și „Adevărul”.

„În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit cu cianuri, sau cu distrugerea naturii din jur, respectiv şi a culturii (...) „Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrata care însoţeşte acest material. Începutul poeziei de pe ilustrată spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana României? De aceea sperăm ca cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal (...) respectiv cine ştie câtă platină, molibden la care speră frmele străine. Măcar atât timp cât nu se mai întoarce roata morii de aur a istoriei”, scrie Magyar Nemzet, publicaţie pro-guvernamentală, citată de Rador.

Includerea în Patrimoniul UNESCO

Primele demersuri privind ce înseamnă includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO au fost inițiate în 2016. O analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveţia) şi Leaua (România), angajate de statul român în procesul internaţional, susţinea că un astfel de demers creşte şansele Gabriel Resources să câştige procesul.

Analiza trimisă oficialilor români era datată decembrie 2016. Corina Şuteu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloş, a trimis dosarul la UNESCO în ultima sa zi de mandat, pe 4 ianuarie 2017. Procedura a fost suspendată în perioada în care Guvernul era condus de Viorica Dăncilă. Propunerea de includere a Roșiei Montane în UNESCO a fost reluată la începutul anului 2021, de către Bogdan Gheorghiu, la solicitarea USR care era parte a coaliției de guvernare cu PNL. Cererea a fost admisă pe 27 iulie 2021 de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China.