Toate vaccinurile aprobate îşi ating ţinta

FOTO Shutterstock

O rată de eficienţă de 50 la sută face un vaccin tocmai bun pentru a combate pandemia COVID-19 deoarece previne formele severe ale bolii şi, implicit, internarea  pacienţilor.

Începând de joi, în centrele de vaccinare din România este administrat şi serul împotriva COVID-19 produs de compania americană Moderna, în depozite fiind disponibile astfel peste 35.600 de doze. În plus, stocul de vaccin Moderna va fi suplimentat în cursul zilei de vineri după ce în România va ajunge a treia tranşă, de 42.000 de doze de ser produs de americani. Vaccinul Moderna se administrează în două doze, la interval de 28 de zile, la persoane cu vârste de peste 18 ani.

Serul Moderna se alătură astfel celui de la Pfizer/BioNTech, care a fost folosit în România încă de la începutul campaniei de imunizare, iar eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeaşi. 

Astfel, vaccinul realizat de BioNTech în parteneriat cu Pfizer (serul Comirnaty) şi cel livrat de Moderna (serul mRNA-1273) au o eficacitate în prevenirea bolii COVID-19 de 95%, respectiv 94,1%. 

Mai mult, la jumătatea lunii februarie, în centrele de imunizare va fi disponibil şi un al treilea ser, cel produs în parteneriat de Oxford şi AstraZeneca. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că, cel mai probabil, vaccinul de la AstraZeneca va fi recomandat persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. 

Nu putem alege vaccinul

Eficacitatea vaccinului produs în parteneriat de Oxford şi AstraZeneca la persoanele ce au primit ambele doze este calculată la 59,5%, începând cu 15 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Protecţia începe după aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze de vaccin, dar este posibil ca protecţia optimă să nu fie atinsă până la 15 zile după cea de-a doua doză. Ca şi în cazul primelor seruri, durata protecţiei conferite de vaccinul Oxford/Astra Zeneca este în curs de evaluare. 

Tocmai din cauza acestor diferenţe de eficacitate a serurilor în spaţiul public au început să apară discuţii despre posibilitatea ca o persoană să poată alege ce ser să-i fie inoculat, dar autorităţile sunt categorice, decizia aparţinând medicilor. „Vaccinul nu este cumpărătură, ca românii să poată alege. Nu merge fiecare şi alege ce vrea, decizia aparţine medicilor şi cine nu vrea să se supună e liber să nu se vaccineze”, a declarat Cătălin Alexandru de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

Un strănut nu omoară pe nimeni

De altfel, experţii susţin că aceste cifre care exprimă eficacitatea unui vaccin nu ar trebui să aibă relevanţă pentru publicul larg. „Atunci când este conceput un vaccin, se merge pe două strategii. În mod ideal se urmăreşte să nu ne îmbolnăvim deloc după inoculare, dar mai importat este să nu facem forme severe, dacă ne infectăm. În cazul COVID-19, în particular, se urmăreşte ca cetăţenii vaccinaţi să nu ajungă să fie internaţi, să nu ajungă la ATI şi să nu pună astfel presiune pe sistemul medical. Ideal este să avem numai forme asimptomatice sau foarte uşoare, dar un strănut sau o rinită uşoară nu omoară pe nimeni.

Un vaccin cu o eficacitate calculată de cel puţin 50% este acceptat pentru că îşi atinge scopul, previne formele grave ale bolii Emanoil Ceauşu medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale.

Tocmai de aceea un vaccin cu o eficacitate calculată în timpul studiilor clinice de cel puţin 50% este acceptat de autorităţile sanitare din toată lumea pentru că previne formele grave ale bolii. Cele două seruri care se inoculează deja şi cel care va ajunge în România mai târziu se încadrează perfect în acest tipar. Oricum, impactul real al vaccinurilor asupra pandemiei va fi calculat ulterior, când procentul celor imunizaţi va creşte. Primele ştiri îmbucurătoare în acest sens vin din Israel, ţara cu cel mai mare procent de populaţie imunizată”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale. 

Nu au fost efectuate studii

Expertul susţine că serul de la AstraZeneca va fi inoculat unui lot restrâns de persoane pentru simplul motiv că nu s-au făcut destule studii clinice pe cei cu vârste peste 55 de ani. „Acestea nu au permis estimarea eficacităţii serului AstraZeneca la persoanele cu vârste de peste 55 ani. Doar 13% dintre participanţii la studiu au avut vârste peste 65 de ani şi doar 2,8% peste 75 de ani. Persoanele vârstnice au fost înrolate mai târziu, iar numărul mic de cazuri de COVID-19 acumulate până în momentul autorizării nu a fost suficient pentru a permite calcularea cu certitudine a eficacităţii în această populaţie. Rezultate suplimentare din studiile clinice aflate în derulare ar putea clarifica această situaţie pe viitor. Este ca în cazul celor de la Moderna sau Pfizer/BioNTech, care nu au finalizat studiile pe persoanele sub 18 ani, respectiv 16 ani sau pe femeile însărcinate. Asta nu înseamnă că nu pot fi eficiente. Este numai o precauţie”, a precizat Emanoil Ceauşu. 

Vine Sputnik V în Europa

În graba de a contracta cât mai multe doze de ser anti-COVID, Europa ar putea oferi capacitate de producţie pentru vaccinul conceput de ruşi, Sputnik V, a declarat ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn. „Ideea este luată în considerare în Germania şi Europa. Orice vaccin care este eficient în combaterea pandemiei şi s-a dovedit a fi sigur este bine-venit. Depinde, pur şi simplu, de autoritatea de reglementare să ia în considerare în ce măsură acest lucru este valabil şi în cazul Sputnik V”, a adăugat el.

Oficialii de la Moscova au declarat că o cerere de aprobare a fost admisă la Agenţia Europeană pentru Medicamente în ianuarie. Vaccinul dezvoltat de Rusia s-a dovedit a fi eficient 91,6% împotriva COVID-19, potrivit unui studiu publicat marţi în revista medicală „The Lancet”.

De altfel, independent de achiziţiile realizate de UE, guvernul maghiar a anunţat, cu ceva timp în urmă, că a ajuns la un acord pentru achiziţionarea a două milioane de doze de vaccin rusesc Sputnik V, deşi nu a fost încă aprobat. În cursul zilei de miercuri, primele doze din acest ser au şi ajuns la Budapesta. Reamintim că alte două vaccinuri urmează să-şi depună documentaţia pentru aprobare la Agenţia Europeană pentru Medicamente. Este vorba de serurile produse de Novavax (eficienţă declarată de 89,3) şi Johnson & Johnson (66). 

COVID-19 poate provoca diabet

COVID-19 ar putea provoca diabetul de la zero, crede Francesco Rubino, cercetător în diabet la King’s College din Londra. Rubino conduce o echipă internaţională care colectează cazuri de pacienţi la nivel global pentru a dezlega unul dintre cele mai mari mistere ale pandemiei. Conform primelor concluzii ale cercetătorilor, SARS-CoV-2 poate infecta celulele pancreatice şi afecta astfel producţia de insulină. Experţii susţin că astfel s-ar putea explica, măcar în parte, de ce mulţi dintre cei care au trecut prin boală rămân cu simptome de oboseală cronică şi cu alte tuburări de metabolism. 

„Încă avem mai multe întrebări decât răspunsuri. (...) Am putea avea de-a face cu o formă complet nouă de diabet”, a spus, la rândul lui, dr. Robert Eckel, de la Asociaţia Americană a Diabetului.