Restructurarea spitalelor, pe masa Ministerului Sănătăţii
0
Cele 300 de spitale publice din ţară ar putea fi restructurate. Cel puţin asta îşi doreşte ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, care afirmă că în unele zone numărul de paturi este prea mare pe anumite specializări, iar altele nu se justifică deloc.
„A fost aşa un haos general şi încă este”, a admis şefa de la Sănătate, care afirmă că instituţia pe care o conduce lucrează deja de trei, patru luni, la flexibilizarea structurii spitalelor pe baza unor planuri întocmite de experţii europeni.
Reprezentanţii pacienţilor se tem că restructurarea unităţilor sanitare poate însemna chiar închiderea unor spitale care nu sunt eficiente, aşa cum s-a întâmplat în 2011, în mandatul fostului ministru al Sănătăţii, Cseke Atilla.
„E nevoie de o analiză de impact reală, nu e normal ca autorităţile să înceapă să dărâme ceva ce funcţionează. Că funcţionează bine sau prost, e altceva, însă e mai mult decât nimic. Restructurarea spitalelor va avea consecinţe drastice pentru bolnavi pentru că sistemul nu funcţionează, nu există strategii. Vedem că se rezolvă punctual problemele. Apoi, nici măcar n-a început construcţia la acele spitale regionale mult lăudate, că deja se taie din ceea ce există. E aberant şi strigător la cer”, a explicat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR).
Pacienţii se tem să nu se închidă spitale
Mai mult, reprezentantul pacienţilor spune că se va opune unei astfel de restructurări. „Când au mărit salariile medicilor, nu s-au gândit că sunt supradimensionate? De ce nu s-au făcut restructurările înainte de majorările salariale? Problema e că bugetele spitalelor nu au crescut. În primul rând, trebuie să se plece de la o finanţare corectă a sistemului”, a precizat Irimia.
Concret, doleanţa oficialilor este ca până în 2022 numărul de paturi destinat îngrijirii pacienţilor cu boli acute să fie redus treptat. În Bucureşti, de pildă, un pat de spital deserveşte 200 de locuitori pe an în timp ce în judeţe precum Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi sau Tulcea, un pat de spital deserveşte 300 de locuitori pe an.
Ce duce la supraaglomerare în spitale
Principala problemă care duce la supraaglomerarea spitalelor o reprezintă faptul că unităţile sanitare de îngrijire primară nu îşi îndeplinesc rolul de triere, arată cei din sistem. Mai exact, cabinetele de medicină de familie şi medicina de ambulator nu îşi îndeplinesc rolurile de triere, aşa cum se întâmplă în străinătate.
O altă problemă e faptul că mai mult de jumătate din pacienţi nu ajung la unitatea sanitară cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist, ci ajung la internare prin sistemul de urgenţă care devine astfel supraîncărcat.
Se încarcă comentariile...
