Heroina, din nou la modă printre narcomani

Heroina, locul 1 în topul preferinţelor narcomanilor FOTO Adevărul

Heroina este, din nou, prima opţiune a consumatorilor de droguri, după ce timp de doi ani locul întâi a fost ocupat de etnobotanice, sau aşa-zisele droguri legale, retrase din magazine de la sfârşitul anului 2010. S-a revenit, astfel, la modelul de consum din 2010, opiaceele trecând pe primul loc în preferinţe. Aşa arată Raportul naţional privind situaţia drogurilor din România, lansat joi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Concret, revenirea la heroină este un lucru pozitiv, susţin specialiştii. În opinia acestora, riscul celor care îşi înjectează această substanţă de a contracta boli precum hepatitele B şi C sau virusul HIV este redus comparativ cu cei care îşi injectează etnobotanice.

„Heroina se injectează de 3-4 ori pe zi, la intervale de 6-7 ore. Atunci, virusul nu este la fel de activ, şansa consumatorului de a se îmbolnăvi cu HIV fiind mică. În schimb, media de injectare la etnobotanice este de 10-12 ori pe zi, riscurile fiind extrem de mari”, a explicat doctorul Adrian Abagiu, de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

Etnobotanicele, mai scumpe decât heroina
 
Potrivit acestuia, profilul consumatorului de droguri s-a schimbat din două motive. „În momentul în care au apărut drogurile legale, cei care consumau heroină au preferat să îşi cumpere etnobotanice pentru a nu fi arestaţi. În plus, exista ideea că, fiind legale, etnobotanicele sunt mai sănătoase decât celelalte droguri, însă acest lucru este total eronat. Noi am remarcat că după şase luni de consum zilnic al acestor substanţe apăreau leziuni ireversibile la nivelul creierului şi al inimii. Când şi-au dat seama şi ei, soluţia consumatorilor a fost trecerea pe heroină”, a completat medicul infecţionist.

Un alt element care a determinat schimbarea comportamentului de consum a fost închiderea magazinelor de vise începând cu anul 2010. „Etnobotanicele s-au scumpit, având preţuri mai mari decât heroina”, a mai explicat doctorul.

În ceea ce priveşte admiterea la tratament a consumatorilor de droguri ilicite, raportul întocmit de ANA arată că a existat o creştere cu 6,1% a persoanelor care au beneficiat de asistenţă medicală de specialitate în urma consumului de substanţe interzise. „Cele mai multe persoane care au fost admise în tratament au solicitat asistenţă în urma problemelor cauzate de consumul de heroină, procentul acestora fiind de 36,7%, în timp ce substanţele noi cu proprietăţi psihoactive înregistrează cea de-a doua poziţie din numărul total de cazuri”, a explicat şi Sorin Oprea, directorul ANA.

Epidemie de heptatite şi HIV în rândul consumatorilor

Totodată, la nivelul anului 2012 s-a înregistrat o creştere de 84,4% a virusului hepatitic C în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Ceea ce i-a alarmat, însă, pe specialişti, a fost creşterea alarmantă pentru virusul HIV, de aproximativ 25% într-un singur an.

„Creşterea prevalenţei bolilor infecţioase în rândul consumatorilor are două cauze: utilizarea etnobotanicelor pe cale injectabilă şi faptul că au existat tot mai puţine măsuri de reducere a riscurilor, cum ar fi programul de schimb de seringi, care a rămas fără o finanţare substanţială”, a explicat chestorul Oprea.

La rândul său, medicul Adrian Abagiu a explicat că numai în Bucureşti există între 5.000 şi 7.000 de consumatori de droguri care sunt seropozitivi, dintr-un total de 19.000. „Este o adevărată epidemie, fiind un risc major de sănătate publică”, a precizat doctorul.

În schimb, Eduard Petrescu, coordonator de programe la UNICEF, a amintit un studiu similar care a fost realizat în urmă cu patru ani şi care a arătat că 1% din numărul consumatorilor investigaţi erau seropozitivi HIV.

 „Este o creştere de 50 de ori. Extrapolând la datele vizavi de estimarea numărului de consumatori, ne poate duce la circa 10.000 de consumatori de droguri problematici din Bucureşti care sunt potenţial infectaţi cu HIV. Din toate punctele de vedere, asta se numeşte urgenţă epidemiologică şi se numeşte situaţie critică”, a punctat Petrescu.

Şi medicul Gabriel Morun de la Institutul de Medicină Legală, a precizat că testările pentru virusul HIV se fac sporadic, cazurile pozitive depistate în 2012 fiind mai mare decât cel înregistrat în anii 2005 - 2011.

Noul tip de virus HIV ucide în doar trei ani

Potrivit acestuia, o variantă recombinată a unui subtip al HIV, care a apărut şi în ţări precum Portugalia, Spania sau Grecia, a fost identificată de curând la pacienţi români, utilizatori de droguri intravenoase şi deţinuţi. Concret, virusul mutant a fost adus în România în urmă cu câţiva ani, aproximativ 600 de persoane fiind purtători ai acestei tulpini.

„Progresia bolii e mai rapidă. Dacă persoanele infectate cu tulpina predominantă a virusului HIV reprezentantivă pentru România trăiesc chiar şi 15 ani sau 20 de ani, cei care au contractat această tulpină nouă mor cel mult trei ani. Or, atunci când un pacient seropozitiv nu face tratament, este expus şi poate să se îmbolnăvească cu acea tulpină nouă”, a mai explicat reprezentantul Institutului Matei Balş.

În opinia acestuia, pentru ca România să gestioneze corect situaţia consumatorilor de droguri, narcomanilor ar trebui să li se pună la dispoziţie cel puţin 4 milioane de seringi, psihoterapia reprezentând, la rândul său, un pas esenţial pentru tratarea corespunzătoare a celor care consumă etnobotanice.

Bucureşti, Iaşi şi Cluj, în top

Judeţele în care se consumă cele mai multe substanţe interzise sunt Bucureşti-Ilfov, Iaşi şi Cluj. O surpriză pentru autorii raportului ANA a reprezentat-o faptul că judeţul Galaţi a urcat şi el în top. Pe sexe, 80,9% din consumatori sunt bărbaţi, restul de 19,1% fiind femei. În schimb, vârsta medie de consum este 25 – 26 de ani, se mai arată în documentul dat publicităţii de ANA.

Fumatul, cea mai frecventă cale de administrare a drogurilor

La nivelul Bucureştiului sunt nu mai puţin de 19.000 de consumatori de droguri, numărul fiind constant în ultimii ani. Potrivit raportului Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), bucureştenii preferă canabisul, aproape jumătate din ei iau cel puţin două tipuri de stupefiante, în special cei care se droghează cu ecstasy şi cocaină.

În funcţie de frecvenţa consumului de drog principal, bucureştenii susţin că sunt consumatori ocazionali (57%). În ceea ce priveşte modul de consum a drogului principal, se observă că cea mai frecventă cale de administrare este fumatul (54,5%), urmată de cea injectabilă (32,8%), au precizat autorii raportului.

Referitor la debutul în consumul de stupefiante, acesta este situat în jurul vârstei de 11 ani. Copiii ajung să consume substanţe interzise din cauza anturajului şi din curiozitate, arată studiile. Cazurile de consum regulat de droguri la persoanele cu vârste cuprinse între 11 – 15 ani sunt, totuşi, sporadice, susţin specialiştii.

România, punct de tranzit pe ruta balcanică

Potrivit chestorului Sorin Oprea, România îşi păstrează calitatea de punct de tranzit pe ruta balcanică de trafic a drogurilor. Astfel, ţara noastră devine destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri, precum şi o rută alternativă de introducere a cocainei în Europa prin Constanţa.

„Vorbim, totuşi, de o creştere semnificativă a capturilor, dar şi despre o scădere a prezenţei cocainei pe piaţa românească”, a explicat şeful ANA.