Cine sunt cei 21 de români care au doza a patra de vaccin anti-COVID. INTERVIU cu secretarul de stat Andrei Baciu

Cine sunt cei 21 de români care au doza a patra de vaccin anti-COVID. INTERVIU cu secretarul de stat Andrei Baciu

O noutate care apare la ultimele raportări este aceea că, în săptămâna 26 aprilie - 1 mai, 16 persoane s-au vaccinat cu cea de-a patra doză de vaccin anti-COVID-19 Foto pixabay

Dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, preşedintele Comitetului Naţional de Vaccinare anti-COVID, a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul” despre condiţiile în care se administrează cea de-a patra doză de ser anti-COVID-19, precum şi despre cum se va derula activitatea de vaccinare după data de 1 iulie.

Ştiri pe aceeaşi temă

România ocupă unul dintre ultimele locuri din UE la numărul de persoane vaccinate anti-COVID-19, cu o rată sub 50%. Potrivit ultimelor date oficiale, totalul persoanelor imunizate prin vaccinare în cadrul campaniei naţionale este de 8.125.870, dintre care, cu schemă completă, 8.104.870 şi doar 2.593.356 cu doza de rapel.  

O noutate care apare la ultimele raportări este aceea că, în săptămâna 26 aprilie - 1 mai, 16 persoane s-au vaccinat cu cea de-a patra doză de vaccin anti-COVID-19. În total, ar fi vorba, până acum, de 21 de persoane care au făcut şi această a patra doză. 
 

„Adevărul“: Cine sunt cei 21?  

Dr. Andrei Baciu: Doza a patra nu o poate face oricine. Persoanele care au făcut şi cea de-a patra doză au recomandare din partea unui medic curant sau a medicului de familie. Recomandarea este urmarea unei evaluări medicale care arată o imunosupresie, adică o imunitate mai scăzută care nu-i oferă organismului aceeaşi agilitate în a se lupta cu virusul. În aceste condiţii, se consideră utilă, conform unei recomandări ştiinţifice posibilitatea de a ajuta organismul să răspundă mai bine. Dar, încă o dată, nu este o chestiune care se face în mod general. Recomandarea medicală este scrisă şi dovada se păstrează în copie la centrul de vaccinare. 
 

Concret, cine sunt aceşti pacienţi?  

Pacienţi cu diverse afecţiuni oncologice, cu stadii avansate de boală, cu sau fără tratament activ, fie că vorbim de radioterapie sau chimioterapie, pacienţi post-transplant, cu transplant de celule stem hematopoietice, pacienţi cu HIV/SIDA sau cu diverse sindroame. Deci, pentru aceşti pacienţi se recomandă a patra doză, ca urmare a unui consult. Nu este un rapel suplimentar pe care poate să-l facă oricine, ci, dimpotrivă. 
 

De la 1 iulie, vaccinarea anti-COVID-19 se va face în cabinetele medicilor de familie. De ce această schimbare? 

Este, de fapt, o adaptare a mecanismelor existente la nevoia reală. A fost necesară constituirea unei entităţi care se numeşte Comintetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare, care a avut ca rol asamblarea unei campanii naţionale. O campanie naţională înseamnă să vaccinezi zi de zi zeci sau sute de mii de oameni, în funcţie de disponibilităţi de vaccinuri şi de dorinţa oamenilor. Lucrul acesta nu este o activitate curentă în niciun sistem de sănătate. În momentul de faţă vedem că este o scădere, dată fiind şi situaţia epidemiologică şi faptul că lucrurile din punct de vedere medical s-au îmbunătăţit foarte mult. Acum nu mai este o nevoie atât de mare. Şi atunci, vaccinarea poate să fie trecută într-o manieră clasică cum se fac şi celelalte vaccinuri, în cadrul Programului Naţional de Imunizare de la Ministerul Sănătăţii care este derulat de medicii de familie. 
 

Ce va presupune această schimbare?  

Cei care vor dori să se vaccineze pentru prima dată sau vor dori să-şi continue vaccinarea iniţială împotriva COVID-19 vor putea să-o facă intrând pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro pentru a vedea harta cu medicii de familie care au vaccinuri şi ce tipuri, astfel încât să se poată programa. Programarea se poate face la orice medic de familie, nu trebuie să fie medicul lor de familie, se vor duce şi se vor vaccina pur şi simplu, în condiţii de maximă siguranţă. Noi am avut discuţii cu medicii de familie despre această tranziţie de la bun început. Şi cumva, aşa se întâmplă şi în celelalte ţări europene, nu prea mai există centre de vaccinare pentru că nu mai există activitatea atât de amplă de vaccinare. Ne dorim şi în România o tranziţie fără niciun fel de turbulenţe, dar, în egală măsură, important este să se stabilească foarte clar toate detaliile tehnice, inclusiv chestiuni legate de remunerare sau de logistică. 
 

Cum explicaţi atitudinea reţinută a românilor referitor la vaccinare, în general, şi la vaccinul anti-COVID-19, în special?  

Sunt, din punctul meu de vedere, două capitole distincte de discuţie. În primul rând, percepţia şi condiţiile preexistente. Nu foarte multă lume ştie că, înainte de apariţia pandemiei, România avea o problemă cu percepţia legată de vaccinare. Inclusiv la congrese internaţionale se vorbea despre situaţia punctuală în anumite zone, comunităţi care au o rată foarte scăzută de vaccinare pentru vaccinarea clasică, lucru care face ca anumite comunităţi să fie foarte expuse la anumiţi agenţi patogeni infecţioşi la care lumea modernă nu mai este expusă şi pentru care nu mai există aşa o problemă de sănătate publică. Aceste lucruri ţin de contextul general şi nu pot fi îmbunătăţite peste noapte. E nevoie de acţiuni ample, susţinute pe termen lung, de acces la informaţii, de comunicare. O altă chestiune distinctă este cea referitoare la vaccinul COVID-19, la SARS-CoV-2 şi la percepţia generală referitoare la aceste două elemente. Şi la impactul fenomenului de fake news asupra acestor două chestiuni, mai ales în mediul online. Până la urmă, informaţiile false au dus la decizia unor oameni de a nu se vaccina. Discuţia e foarte amplă. Din păcate, sunt câteva zeci de mii de oameni care au pierdut lupta cu SARS-CoV-2, unii neavând oportunitatea de a se proteja şi prin vaccinare. 
 

Ce estimaţi că ne aşteaptă în toamnă?  

Este extrem de important să avem acces la informaţii corecte şi complete, indiferent dacă aceste informaţii ne sunt sau nu favorabile. Eu m-aş uita la două lucruri: la ce s-a întâmplat în trecut cu pandemiile şi avem suficient de multe date să vedem o traiectorie generală. Lucru care s-a suprapus cumva şi pe situaţia pe care am trăit-o în ultimii ani. Au fost momente epidemiologice mult mai intense, dar care au avut un trend descrescător în special la nivel de mortalitate, pentru că acolo este lucrul cel mai dificil. Din punct de vedere ştiinţific, medical, este mult mai periculoasă o tulpină care are o infecţiozitate mare, în comparaţie cu o tulpină care are o contagiozitate mare şi infecţiozitate scăzută. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă diferenţa dintre Delta şi Omicron, în sensul că Delta avea un impact mult mai mare cu mult mai multe decese şi nu era mai transmisibilă. Din această perspectivă, fatalitatea şi impactul asupra oamenilor erau mult mai grave faţă de o tulpină mai uşor tolerată de organismul uman şi care, chiar dacă se răspândeşte mai rapid, ajută la dobândirea unei imunităţi atât timp cât impactul asupra organismului este unul uşor sau mediu. Aceste chestiuni sunt constantele în această ecuaţie de predicţie. Pot interveni însă foarte multe variabile. Speranţa şi dorinţa tuturor sunt ca faza de pandemie să se încheie şi în cel mai rău caz să existe hot spot-uri locale, zone în care există o imunitate scăzută. Acesta ar fi scenariul favorabil. Un scenariu nefavorabil ar fi o eventuală reapariţie a unei tulpini, aici lucrurile pot să capete orice fel de variabilitate. Nimeni nu poate exclude un astfel de scenariu. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările