Ţăranii iau faţa orăşenilor la recensământ. Judeţele Botoşani, Braşov şi Teleorman fruntaşe la autorecenzare

În 30 de judeţe, recenzarea în rural este mai ridicată decât în urban Foto Arhiva

O analiză făcută de academicianul Vasile Gheţău pe datele de până acum ale primei faze a recensământului arată că, în sate, autorecenzarea merge mai bine decât la oraş. Judeţul Teleorman, de exemplu, este în fruntea clasamentului.

Autorecenzarea se dovedeşte un exerciţiu dificil pentru majoritatea populaţiei. După o lună de la debutul primei faze a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, doar 3,8 milioane de locuitori au reuşit să se autorecenzeze, reprezentând cam 20% din populaţia rezidentă la începutul anului 2021 – 19,2 milioane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Între 15 mai şi 17 iulie ar trebui să se deruleze cea de-a doua fază a acestei acţiuni, recensământul cu cenzori. 

„Este o evoluţie surprinzătoare”  

Academicianul Vasile Gheţău estimează că la capătul autoînregistrării s-ar putea atinge cifra de 7 milioane de persoane, adică 36% din totalul populaţiei, dacă s-ar menţine o medie de 100.000 de persoane recenzate zilnic. Cifrele trebuie privite însă cu prudenţă. „Ceea ce apare evident până acum este faptul că la nivelul întregii populaţii autorecenzarea individuală este modestă, doar 1,4 milioane de persoane în 31 de zile, iar dinamica nu este încurajatoare. Situaţia poate avea în spate dificultăţi în folosirea platformei de recenzare, gradul de înzestrare a gospodăriilor cu echipamente adecvate, calculatoare, laptopuri, tablete şi abilităţile de folosire a acestor echipamente, interes redus pentru autorecenzare ori pentru recensământ în general”, a explicat academicianul, într-un articol pentru Contributors. 

În schimb, mai spune specialistul, înregistrarea asistată a fost şi este în ascensiune, devenind spectaculoasă în unele judeţe slab urbanizate. Drept urmare, în zilele din urmă numărul populaţiei recenzate în mediul rural l-a depăşit pe cel din urban. „Este o evoluţie surprinzătoare, populaţia din rural reprezentând doar 45% din întreaga populaţie. Ipoteza interesului scăzut pentru recensământ ar putea fi pusă în acest caz sub semnul întrebării”, consideră academicianul. 

Dintr-o analiză a datelor pe judeţe, la finalul a 31 de zile de recensământ, adică 13 aprilie data de referinţă, rezultă diferenţe apreciabile. Astfel, în judeţele Iaşi, Tulcea, Mehedinţi, Bacău, Dolj, s-au recenzat 14 persoane la suta de locuitori, valori mai mari de 25 de persoane fiind înregistrate în trei judeţe: Botoşani – 28, Braşov – 27 şi Teleorman – 26. Predomină însă judeţele cu o medie între 20 şi 23 de persoane recenzate. „Capitala este un anonim în partea inferioară a clasamentelor şi la gradul de recenzare generală, şi la gradul de recenzare în urban, alături de multe judeţe net predominant rurale”, atrage atenţia expertul. Municipiul Bucureşti este însă în top la autorecenzare, cu 15 persoane la suta de locuitori, urmat de judeţele Ilfov, Cluj şi Braşov. 

Revanşa ruralului 

În 30 de judeţe, recenzarea în rural este mai ridicată decât în urban. „În doar şase judeţe recenzarea este în a 31-a zi mai scăzută în rural decât în urban: Bacău, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Olt şi Tulcea”, subliniază expertul. Potrivit acestuia, pe baza analizei gradului corelat de recenzare a populaţiei urbane şi rurale pe judeţe în primele 31 de zile ale autorecenzării, se poate vorbi despre o veritabilă  revanşă a populaţiei din mediul rural în faţa unei populaţii urbane cu nivel superior de educaţie, dotare incomparabil mai bună cu laptopuri, calculatoare, tablete, abilităţi superioare de folosirea a acestor echipamente. „Interesul pentru autorecenzare este mai redus la populaţia din municipii şi oraşe. Ne putem întreba de ce. Să fie lipsă de timp? Este o populaţie care realizează în măsură mai mică importanţa recensământului în România de astăzi? Sunt probleme mai complicate în chestionarul Locuinţă al recensământului? Există mai multă neîncredere în instituţiile statului? Ascensiunea rapidă a ritmului autorecenzării asistate în mediul rural din multe judeţe după primele 10 zile de recensământ arată o atitudine diferită a populaţiei. Contactul dintre primari, consilii locale şi populaţie este mult mai uşor de stabilit în sate şi comune, oamenii se cunosc, iar anonimatul vieţii din urban şi amprenta pe care şi-o pune asupra atitudinilor şi comportamentelor sunt incomparabil mai reduse. Primarii şi consiliile comunale îşi gospodăresc mai bine problemele înregistrării populaţiei, îndeosebi prin recenzarea asistată, decât primarii şi consiliile orăşeneşti şi municipale”, punctează academicianul.  

Rezultatele, baza politicilor viitoare  

În stadiul actual al recensământului este greu de spus în ce măsură toată populaţia rezidentă a ţării va fi recenzată până la 18 iulie, ultima zi de recenzare. Un recensământ bine făcut însă este important pentru construirea oricăror politici publice viitoare, pornind de la cifre realiste. Institutul Naţional de Statistică este cel care a organizat şi supervizează Recensământul populaţiei şi locuinţelor aflat în plină desfăşurare.