Toate promisiunile Cabinetului Ponta din acest an, judeţ cu judeţ. Ce s-a ales de datoriile guvernanţilor faţă de popor
0
În lunile premergătoare campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, dar şi prezidenţiale, membrii Guvernului Ponta şi şefii PSD din teritoriu şi-au revărsat tolbele cu promisiuni electorale peste judeţele României.
O analiză la rece a proiectelor promise de Guvernul Ponta în campania electorală arată că majoritatea acestora au şanse infime de a ajunge realitate.
CONSTANŢA. Promisiunile anului electoral la Constanţa. Cazinoul, acţiunile Portului şi Podul de la Agigea, marile teme pregătite dinainte de campanie
Promisiunile Guvernului Ponta au venit la Constanţa direct, odată cu politicienii care soseau în vacanţă sau în vizită la mare şi indirect, prin poveştile spuse de primarul Radu Mazăre.
În luna mai, de exemplu, premierul Victor Ponta era aşteptat la Podul de la Agigea şi în staţiunea Mamaia. Mazăre avea în plan să ceară Guvernului o prelungire a termenului de construcţie pe litoral. Edilul de la Constanţa motiva gestul prin aceea că lucrările din Mamaia nu sunt gata şi riscă să piardă bani europeni.
Câteva zile mai târziu Guvernul a aprobat ideea şi turiştii care au venit la Mamaia în primele două luni ale sezonului au fost şocaţi să vadă că pentru a ajunge la plajă treceau printre echipe de muncitori, excavatoare şi camioane cu piatră.
BRAŞOV. Aeroportul Braşov aşteptat de două decenii a fost folosit ca monedă electorală de către miniştrii PSD
Aeropotul Braşov este o investiţie aşteptată de ani buni, dar până acum niciun guvern nu a dat vreun leu pentru finanţarea lui. Brusc în campanile electoral, ministrii cabinetului Ponta au început să promită finanţare, asta după ce Ministerul de Finanţe a dat aviz negativ pentru contractarea unui împrumut pentru continuarea lucrărilor.
Până acum doar pista Aeroportului a fost construită pe banii Consiliului Judeţean. A costat 16 milioane de euro. În septembrie instituţia a dorit să facă un împrumut pentru continuarea investiţiei, dar nu i s-a permis. Ministerul de Finanţe nu a dat aviz favorabil Consiliului Judeţean pentru un împrumut de 5 milioane de euro necesar continuării lucrărilor la Aeroport, deşi instituţia nu are un grad mare de îndatorare. Din aceşti bani trebuiau să se realizeze căile de rulare necesare investiţiei.
În luna octombrie totul s-a schimbat, iar Aeroportul a devenit brusc o prioritate pentru Guvern. Prezent la inaugurarea pistei de la începtul lunii octombrie, Ministrul Transporturilor, Ioan Rus a declarat că investiţia ar putea fi preluată de guvern pentru a fi finalizată. Pentru finalizarea Aeroportului ar mai fi nevoie de 31 de milioane de euro, mai puţin decât pentru un stadion modern.
Traseul autostrăzii Braşov - Comarnic
„Trebuie să găsim o formă pentru continuarea lucrărilor de la Aeroportul de la Braşov. Una dintre variante ar fi
să promovăm o lege prin care să transferăm tot ce s-a făcut către Ministerul Tansporturilor, dat fiind faptul că o sa facem şi autostrada Comarnic- Braşov. Poate să fie un aeroport de rezervă pentru Otopeni. O să facem cumva, ca într-un an – un an şi jumătate să finalizăm Aeroportul. Vreau să că felicit Consiliul Judeţean Braşov pentru eforturile depuse şi realizarea pistei“, a declarat Ioan Rus.
CLUJ. O promisiune numită Autostrada Transilvania
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, prezenta, la Cluj, pe 10 octombrie, anul acesta, master planul de transporturi pentru perioada 2014-2020. Pentru autostrăzile şi cei peste 2.000 de kilometri de drumuri expres prinşi în planul amintit, Guvernul nu a dat niciun termen de finalizare. Rus susţinea, la momentul anunţului, că iniţiativa nu este una electorală.
Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.
În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.
TELEORMAN. Promisiunile făcute de Ponta teleormănenilor: diguri, hidrocentrală şi autostradă
Diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, o megahidrocentrală şi o autostradă care să lege Alexandria de Bucureşti. Acestea au fost principalele promisiuni făcute teleormănenilor de premierul Victor Ponta şi de vicepremierul Liviu Dragnea în scurtele popasuri făcute prin judeţul Teleorman. Cu excepţia digurilor, inaugurate prea devreme şi aflate încă în lucru, restul promisiunilor n-au prins contur.
După inundaţiile din primăvară, premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea au venit să se plimbe cu barca pe uliţele din satul Beiu. Imaginile cu cei doi oficiali în barca împinsă de şase pompieri au făcut înconjurul presei. Ponta le-a promis atunci sătenilor că va aloca fonduri pentru amenajarea unor diguri care să îi protejeze de inundaţii. Dragnea, cel care fusese preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman şi care cunoştea foarte bine problema satului inundat în mod repetat, a susţinut aceleaşi promisiuni.
O imagine celebră, cu membri ai Guvernului Ponta la inundaţiile din Teleorman
PRAHOVA. Comarnic – Braşov, autostrada promisiunilor deşarte. În mai, Victor Ponta anunţa în Prahova demararea lucrărilor în 2014
În mai 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare şi încă tatonând terenul pentru candidatura la prezidenţiale, Victor Ponta promitea la Ploieşti demararea, în 2014, a lucrărilor pentru autostrada Comarnic – Braşov. „Anul acesta vreau să-mi ţin cuvântul faţă de prahoveni şi faţă de toţi românii. Anul acesta începem Comarnic – Braşov“, spunea candidatul PSD la alegerile prezidenţiale.
Aşteptată de ani de zile de prahoveni, dar şi de românii care tranzitează ţara în drumul spre Ardeal sau litoral, autostrada Comarnic – Braşov a fost un excelent subiect de campanie electorală în ultimii ani. Încă de la începutul anului, şoseaua a devenit promisiunea „de suflet“ a premierului Victor Ponta, care, împreună cu ministrul Dan Şova, promiteau că, în aprilie 2014, trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer“ pentru a începe lucrările la Autostrada Comarnic-Braşov.
În ianuarie 2014, premierul preciza că transmite această informaţie tuturor bucureştenilor care se gândesc la „coşmarul de pe DN1“.
MEHEDINŢI. Patru familii din Eşelniţa aşteaptă din septembrie ajutorul promis de Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea
Inundaţiile devastatoare din 15 septembrie au lăsat patru familii din Eşelniţa sub cerul liber, casele acestora fiind distruse de apele umflate ale râului care taie localitatea. De atunci oamenii tot aşteaptă ajutor, mai ales că doi reprezentanţi ai Guvernului au fost la faţa locului şi au promis sprijin.
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, au venit în Mehedinţi, a doua zi după ce inundaţiile făcuseră prăpăd la Orşova şi Eşelniţa. Cei doi oficiali din Guvernul Ponta au solicitat autorităţilor locale să facă o evaluare a pagubelor produse de inundaţii în cele două localităţi, evaluare în funcţie de care urmau să fie acordate ajutoarele de la Guvern.
GORJ. Banii promişi de guvern nu au mai ajuns la Crasna
Primăria Crasna se află într-o situaţie financiară foarte dificilă, ca urmare a neonorării promisiunilor făcute de Guvern. Astfel, autorităţile locale au demarat lucrări pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, în baza unei dispoziţii privina alocarea sumei de 300.000 de lei, dar banii nu au ajuns nici până acum în contul primăriei.
Primăria comunei Crasna a realizat lucrări de aproximativ 150.000 de lei pentru a înlătura efectele inundaţiilor din acest an, în condiţiile în care guvernul promisese alocarea sumei de 300.000 de lei. Constructorii care au executat lucrările aşteaptă acum să primească banii. În urmă cu numai câteva zile, în contul Primăriei Crasna a ajuns suma de 75.000 de lei.
„Ni s-a promis suma de 300.000 de lei pentru a acoperi lucrările pe situaţiile de urgenţă, avem dispoziţie scrisă în acest sens, însă în trei luni nu am primit nici măcar jumătate din bani. Prin intermediul Instituţiei Prefectului am trimis la Guvern toate documentele cerute, inclusiv copii după facturile lucrărilor pentru a se vedea exact valoarea lor. Cu toate acestea, abia acum ne-a intrat în cont suma de 75.000 de lei”, a spus primarul comunei Crasna, Aurel Vamvu.
ALBA. Promisiunile PSD în campaniile electorale din Alba: abatoare, centre de colectare a laptelui, ambasada moţilor la Bruxelles
Miniştrii PSD, dar şi reprezentanţi din Alba ai partidului de guvernământ au lansat în ultimii doi ani promisiuni electorale cu care sperau să cucerească alegătorii. Acestea au vizat, în principal, zona Munţilor Apuseni, construcţia de autostrăzi şi revitalizarea companiilor proprietate a statului.
Dacă unele au început să fie implementate, cum este Autostrada Sebeş – Turda, despre altele nu există nicio speranţă că ar putea fi rezolvate vreodată. PSD Alba a câştigat alegerile parlamentare în Apuseni şi cu promisiuni privind modernizarea drumurilor naţionale care traversează această zonă sau realizarea abatoarelor mobile şi a unor centre de colectare a laptelui.
Modernizarea drumurilor naţionale DN74, DN75 şi DN74A este o promisiune departe de a fi onorată. Au avut loc în ultimele luni mici reparaţii pe DN74, între Alba Iulia şi Abrud, dar drumul se prezintă în continuare în condiţii foarte proaste.
Traseul autostrăzii Sebeş - Turda
IAŞI. Marea păcăleală electorală a cuplului Ponta-Nichita: autostrada Iaşi - Târgu Mureş, un proiect care nu există oficial
Liderul PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, a colportat pe parcursul anului 2014 informaţia potrivit căreia Guvernul Ponta va construi autostrada Iaşi - Târgu Mureş, un proiect de infrastructură vechi de un deceniu. În realitate, proiectul nu există scriptic nicăieri.
Autostrada Iaşi - Târgu Mureş este un proiect iniţiat în urmă cu peste 10 ani, pe seama căruia s-au scris tomuri de articole de presă. Tonul acestora a oscilat între „se face“ sau „nu se mai face“, în funcţie de culoarea guvernanţilor.
Începând din noiembrie 2013 şi, ulterior, pe tot parcursul anului 2014, liderul PSD Iaşi Gheorghe Nichita a insistat în apariţiile publice că cel mai important proiect de infrastructură al Moldovei este o certitudine, îndeplinită cu ajutorul Guvernului Ponta.
„Ceea ce am avut azi în discuţie cu el (Victor Ponta, n.r.) - şi mi-a dat şi voie să spun la presă treaba asta - este că va susţine finanţarea autostrăzii Est-Vest, Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş-Câmpia Turzii. În primul rând, prin fonduri europene, care sunt în curs acum, vor apărea lucrări la Câmpia Turzii-Târgu Mureş. Pentru tronsonul Târgu-Mureş-Neamţ se va reface studiul de fezabilitate, pentru că e foarte mare ca valoare. Iar tronsonul Neamţ-Iaşi-Ungheni va fi tronsonul finanţat în bugetul 2014-2020, pentru a şi executa lucrări. Deci Neamţ-Iaşi-Ungheni va fi bugetat pentru 2014-2020, şi cu bani, şi pentru ca să se poată începe lucrările", declara Nichita în noiembrie 2013.
OLT. Slătinenii încă aşteaptă ca autostrada Craiova-Slatina-Piteşti, făgăduiala ministrului Vâlcov, să devină realitate
Anul acesta a fost unul bogat în vizite ale oficialilor membri ai Guvernului în judeţul Olt, lucru deloc de mirare având în vedere că a fost unul electoral. Unii guvernanţi au venit onorându-şi promisiuni mai vechi şi aduse la îndeplinire acum, alţii au venit continuând cu promisiuni mai vechi, iar alţii încă mai vântură proiecte despre care vorbeau şi în urmă cu câţiva ani.
Cea mai mare promisiune rămasă încă la acest stadiu aparţine însă lui Darius Vâlcov, ministru al Bugetului, fost primar al municipiului Slatina între 2004-2012. Aflat la primul său mandat ca parlamentar, respectiv senator (după ce, iniţial, a condus filiala PDL Olt ani buni până în martie 2012, când a trecut la PSD, n.r.), Vâlcov a ajuns relativ rapid în Guvernul Ponta, postură de unde a reiterat faptul că realizarea unei autostrăzi Craiova-Slatina-Piteşti va fi proiectul pentru care se va bate să devină realitate.
Olteanul Darius Vâlcov, ministru al Bugetului, a promis autostradă în judeţul de baştină
În fapt, în mod oficial, părăsirea PDL şi a fotoliului de primar al Slatinei ar fi avut la bază şi neonorarea acestei făgăduieli de către Executivul condus de Emil Boc, fostul său şef de partid, care nu ar fi făcut niciun demers în realizarea transpunerii în realitate a autostrăzii, una dintre promisiunile vitale ale campaniei electorale ale lui Vâlcov. Astfel, acesta ar fi intrat în PSD la nici o săptămână de la plecarea din PDL, din partea căruia a candidat cu succes în vara 2012 pentru un mandat de primar pe care, în decembrie acelaşi an, l-a părăsit pentru scaunul de senator.
Şi de această dată, respectiv în campania pentru Senat, Vâlcov a venit în faţa slătinenilor, cei mai numeroşi alegători din colegiul electoral unde acesta a candidat, cu promisiunea că Slatina va avea autostradă sau măcar un drum expres. Între timp, Vâlcov a ajuns acum chiar ministru al Bugetului.
TULCEA. Faleza cu trei moaşe. Premierul Victor Ponta a încurcat iţele la Tulcea: din doi proprietari, faleza are acum trei
Promisiunile pe care Victor Ponta le-a făcut la Tulcea în timpul campaniei electorale nu numai că nu s-au îndeplinit, dar mai mult au încurcat autorităţile. Spre exemplu, dacă până acum faleza avea doi proprietari, acum are trei.
Până în această toamnă, faleza din Tulcea avea doi proprietari: Consiliul Local Tulcea şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi (APDM), care are în administrare şi Portul Tulcea.
Cum erau două entităţi diferite care administrau acelaşi obiectiv, Victor Ponta s-a oferit să ajute autorităţile locale din Tulcea.
În cadrul vizitei pe care Victor Ponta a făcut-o în luna mai la Galaţi, premierul a promis că va fi adoptat un proiect referitor la trecerea portului Tulcea în administrare locală, pentru ca astfel Consiliul Judeţean Tulcea să poată accesa fonduri europene.
CĂLĂRAŞI. Vorbe, nu fapte. Promisiunile guvernanţilor rămân doar pe hârtie
Marile promisiuni ale politicienilor pentru judeţul Călăraşi au rămas doar pe hârtie. Pentru orăşelul de pe malul Borcei, investiţiile de sute de milioane de euro sunt vorbe în vânt. Singurul proiect care s-a “mişcat” e viitorul pod peste Dunăre între Călăraşi şi Silistra.
Călăraşiul va deveni un nod important de comunicare internaţională, după construirea noului pod peste Dunăre la Silistra. Semnarea memorandumului privind amplasarea podului între Călăraşi şi Silistra, în luna octombrie 2014, reprezintă un prim pas pentru dezvoltarea socio-economică a zonei. Autorităţile din Călăraşi spun că eforturile le-au fost răsplătite. Primarul oraşului Daniel Ştefan Drăgulin a făcut o serie de demersuri pentru realizarea acestui obiectiv laa Călăraşi.
BACĂU. Promisiunile făcute băcăuanilor de premierul Victor Ponta, neonorate până la sfârşitul anulului electoral 2014
Victor Ponta a promis la vizitele din aprilie şi octombrie că vor începe lucrările la centura ocolitoare a Bacăului, vor fi continuate investiţiile la Aeroportul Bacău, la Spitalul Municipal Bacău şi la Sala Polivalentă dar şi că va fi realizat proiectul autostrăzii Bacău-Braşov. Ponta a avut o premoniţie în urmă cu o lună: „Nu voi pleca de la Palatul Victoria la Cotroceni până nu se semnează contractul pentru şoseaua de centură a Bacăului“.
Şoseaua ocolitoare a Bacăului, obiectiv strategic de maximă importanţă pentru decongestionarea traficului în municipiul reşedinţă de judeţ, a rămas tot la stadiul de licitaţie. După 10 ani de la realizarea primului proiect, pentru şoseaua de centură nu s-a pus încă nicio palmă de asfalt. În luna aprilie, Ponta îşi exprima speranţa ca pe 8 mai Curtea de Apel Bacău să soluţioneze contestaţia, astfel încât să fie adjudecat contractul de lucrări în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
Influentul Viorel Hrebenciuc a introdus Bacăul pe lista judeţelor cu proiect de autostradă
Câteva luni mai târziu, în octombrie, Victor Ponta a avut o adevărată premoniţie, faţă de rezultatul final al prezidenţialelor: „Nu voi pleca de la Palatul Victoria la Cotroceni până nu se semnează contractul pentru şoseaua de centură a Bacăului“, a spus premierul în prezenţa a sute de băcăuani, în marea majoritate oficialităţi locale.
VRANCEA. Promisiunile guvernamentale pentru anul 2014 în Vrancea, multă vorbărie, puţine fapte
La învestirea Guvernului Ponta, autorităţile judeţului Vrancea asigurau populaţia judeţului Vrancea că investiţiile vor curge gârlă în judeţul pe care toate statisticile îl prezintă la coada clasamentului la aproape toţi indicatorii.
În cei peste doi ani de guvernare, investiţiile mari au lipsit cu desăvârşire, iar puţinele lucruri care s-au întâmplat în această perioadă se datorează proiectelor cu fonduri europene, care şi-au urmat cursul, fără ca acest lucru să fie meritul cuiva.
Totuşi, anul 2014 a fost unul electoral şi din acest motiv promisiunile guvernamentale au fost parcă multe ca niciodată. Fără o industrie „bazată” şi în lipsa unor investitori „strategici”, promisiunile pentru Vrancea s-au referit în special la alocări la finalizarea unor proiecte de asfaltări de drumuri naţionale.
MARAMUREŞ. Banii nu au cumpărat voturi în Maramureş. Banii Guvernului nu au fost suficienţi ca moroşenii să îl vrea pe Victor Ponta preşedinte
Banii nu pot cumpăra chiar totul. Sumele alocate în acest an electoral de actualul guvern condus de Victor Ponta nu au contat într-atât încât candidatul PSD-UNPR-PC să fie declarat câştigător în Maramureş în alegerile prezidenţiale.
Anul electoral 2014 s-a dovedit a fi unul benefic pentru judeţul Maramureş din punctul de vedere al sumelor alocate pentru realizarea de investiţii. Vizitele făcute de către Premierul Ponta în Maramureş s-au lăsat cu multe promisiuni, cele mai multe dintre ele fiind onorate.
Vrancea a fost ocolită de marile investiţii în acest an, iar cele care erau în execuţie nu au fost finalizate, aşa cum anticipau autorităţile.
ARGEŞ. Marea promisiune a Guvernului Ponta pentru Argeş: Sibiu-Piteşti. Până la sfârşitul acestei luni Master-planul ar trebui să devină program operaţional
În an electoral, premierul Victor Ponta le-a promis producătorilor de automobile de la Mioveni că va susţine construcţia „autostrăzii“ Sibiu-Piteşti, pentru ca, ulterior, Ministerul Transporturilor să arate, într-un document-cheie, că tronsonul se califică doar ca drum expres. Şi pentru că alegerile băteau la uşă, iar contrazicierile nu dădeau bine, Ioan Rus a spus că va fi executată în două faze: mai întâi drum expres şi apoi autostrada.
Prima tensiune după marea promisiune a lui Victor Ponta s-a produs când au ieşit la ivaelă detaliile Master-planului General de Transport, documentul-cheie în baza căruia România va primi fonduri europene pentru infrastructură, potrivit căruia tronsonul Sibiu-Piteşti va fi un drum expres, nu o autostradă.
Uzinele Dacia ar fi trebuit să aibă demult o şosea rapidă pentru a-şi putea transporta producţia
Verdictul a picat cum nu se poate mai prost pentru Argeş, fiind anunţat la scurt timp după ce premierul Victor Ponta şi-a repetat promisiunea către producătorii de automobile Dacia că tronsonul Sibiu-Piteşti va fi o autostradă, promisiune făcută chiar la aniversarea a 15 ani de la privatizarea Dacia, în octombrie anul curent:
„Am susţinut şi vă asigur că voi susţine, indiferent de poziţia pe care o voi avea în statul român, construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, care se va face, indiferent de zvonuri, pentru că înţelegem că este vitală pentru competitivitatea uzinei din România şi pentru că este o datorie a statului român de a fi partener pentru marii investitori“.
ARAD. Tronsonul Arad - Nădlac al autostrăzii, în graficul promisiunilor guvernamentale
Unul dintre cele mai importante proiecte care vizează judeţul Arad este legat de autostradă. Tronsonul care face legătura dintre Nădlac şi Arad este în plin proces de realizare, iar unele dintre promisiunile făcute în anul electoral 2014 sunt legate de tronsonul Arad-Nădlac.
Premierul Victor Ponta, dar şi ministrul Ioan Rus au făcut vizite, în cursul anului 2014 la şantierul autostrăzii.
Conform promisiunilor făcute de către reprezentanţii Guvernului, autostrada ar trebui să fie finalizată în primăvara anului 2015.
„După cum au promis reprezentanţii constructorului, până la finele acestui an, se va putea circula pe autostradă de la Arad până la Nădlac. Însă, din câte am aflat acum, partea maghiară nu va reuşi să termine autostrada până la frontieră, astfel încât va trebui să discutăm cu ei modul în care se va rezolva trecerea frontierei pentru autovehicule, pentru ca, după toate probabilităţile, încă va trebui să folosim pentru o perioadă vechiul Punct de Trecere a Frontierei“, a declarat Ioan Rus, în timpul vizitei făcută pe şantierul autostrăzii, în luna octombrie.
IALOMIŢA. Ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu a promis sănătate bolnavilor internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia doar din vorbe
Cel mai vocal membru al Guvernului Ponta care s-a perindat prin Ialomiţa rămâne Nicolae Bănicioiu, actualul ministru al Sănătăţii. El a venit într-o vizită de lucru la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, a vorbit, a zâmbit frumos la poze şi-a plecat la Bucureşti fără să facă nimic concret.
În mijlocul verii, mai exact în luna iulie, Nicolae Bănicioiu, actualui ministru al Sănătăţii a venit la Slobozia pentru a inspecta lucrările la structura de rezistenţă a celei mai mari unităţi medicale din judeţul Ialomiţa.
După ce s-a pozat pe terasa spitalului, el a făcut câţiva paşi şi prin cele mai importante secţii ale unităţii. A trecut pe rând pe la Oftalmologie, Chirurgie, Boli Interne, Neurologie sau Cardiologie discutând cu bolnavii şi dând asigurări medicilor că va face tot posibilul pentru a îmbunătăţii calitatea actului medical de la Slobozia.
VÂLCEA. Ce „gogosi” electorale le-au îndrugat vâlcenilor ministrii lui Ponta
Vâlcenii au primit în acest ani multe promisiuni de mai bine din partea membrilor guvernului Ponta, de la vicepremierul Liviu Dragnea sau ministrul economiei, Constantin Nita.
Guvernantii le-au comunicat cetatenilor ca dezvoltarea economica a judetului este o prioritate chiar daca nu s-a investit un leu în turism, autostrada Sibiu-Pitesti se construieste doar la nivel declarativ, iar privatizarea Oltchim a fost amânata de patru ori in 2014
Privatizarea combinatului Oltchim a fost amânată în acest an de patru ori. De fiecare dată când s-a anunţat un nou termen pentru depunerea ofertelor de cumpărare, reprezentanţii Ministerului Economiei au susţinut că nu se pune problema unui eşec al privatizării. În data de 1 aprilie, de Ziua Păcălelilor, ministrul Constantin Niţă declara, în timpul vizitei pe platforma chimică din Râmnicu Vâlcea, că statul român va prelua Arpechim Piteşti întrucât investitorii străini sunt interesaţi să cumpere Oltchim la pachet cu rafinăria.
Angajaţii Oltchim au aşteptat în zadar promisiunile Guvernului Ponta
BRĂILA. Fantoma care bântuie toate campaniile electorale de la Brăila: podul peste Dunăre
Cea mai frecventă promisiune electorală făcută brăilenilor a ajuns deja subiect de anecdote: podul peste Dunăre. Despre acest proiect se vorbeşte încă de la începutul anilor '90, iar tema este reluată în fiecare campanie electorală, fie pentru alegerile locale, fie pentru cele parlamentare şi chiar prezidenţiale.
Într-o vizită făcută în luna mai 2014 la Brăila, când Dunărea avea un debit mare, iar riscul de inundaţii era crescut, premierul Victor Ponta a abordat, pe lângă discuţiile avute cu autorităţile locale despre digurile care apără municipiul şi Insula Mare a Brăilei, şi tema podului peste Dunăre.
Ponta a declarat, în aula Facultăţii de Inginerie, la o întâlnire cu autorităţile municipale şi judeţene, că există finanţare din partea Uniunii Europene şi că proiectul podului peste Dunăre, care să vină la pachet cu o autostradă între Galaţi – Brăila şi Buzău, este pe cale să inte în linie dreaptă. Ponta nu excludea nici varianta vehiculată, mai nou, de autorităţile gălăţene, care îşi doreau nu un pod, ci un tunel pe sub Dunăre.
SĂLAJ. Promisiuni în an electoral. Ce s-a ales de „profeţiile” făcute la Zalău de membrii Guvernului Ponta
Membri ai Cabinetului Ponta, în frunte cu premierul, s-au perindat prin Sălaj, în anul electoral 2014, lansând ”profeţii” despre viitoare realizări regionale ori naţionale.
Primul a ajuns în Sălaj premierul Victor Ponta, însoţit de ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. Ei s-au aflat aici la începutul lunii mai, ocazie cu care Victor Ponta a anunţat, în premieră, că lucrările la Autostrada Transilvania vor fi reluate în toamna acestui an, în luna septembrie. Premierul Victor Ponta anunţa atunci că pentru tronsonul Nădăşelu – Mihăieşti, situat integral în judeţul Cluj, lucrările de construcţie vor putea începe în 28 noiembrie 2014.
Pentru tronsonul Mihăieşti – Suplacu de Barcău, ce include şi porţiunea de 84 de kilometri din judeţul Sălaj, este nevoie de ceva mai mult timp de pregătire, întrucât fiind vorba despre o distanţă mai mare, este necesară revizuirea studiului de fezabilitate. Premierul a specificat că lucrările la Autostrada Transilvania vor fi finanţate din fondurile suplimentare încasate din acciza la carburant.
BOTOŞANI. Marile promisiuni ale miniştrilor şi soarta lor. Saga vizitelor electorale ale cabinetului Ponta în judeţul lui Eminescu
Botoşănenii nu au mai văzut aproape de un deceniu atâţia miniştrii să calce fruntariile judeţului ca în acest an electroal. Vizitele oamenilor cabinetului Ponta s-au lăsat şi cu o mulţime de promisiuni, care deocamdată se află doar la acest stadiu. Cu toate acestea a existat şi un proiect dus până la capăt.
Ca în orice an electoral vizitele oamenilor de la Guvernare se înteţesc. Se înmulţesc şi promisiunile, iar tuturor petiţionarilor cel puţin la nivel declarativ le este făcută dreptate. Anul 2014, pentru Botoşani, a reprezentat un an al miniştrilor. Membrii cabinetului Ponta s-au peridat prin tot judeţul, au promis şi aparent au împărţit dreptate.
Primul care a poposit pe meleagurile lui Eminescu, cum era de aşteptat, a fost primul ministru Victor Ponta însoţit de vicepremierul Liviu Dragnea, numeroşi oficiali şi primari PSD, în rândul cărora se afla Gheorghe Nichita, edilul Iaşului. Scopul vizitei, desfăşurată în luna mai a fost precis. Victor Ponta venea să inaugureze drumul Botoşani-Suceava.
DÂMBOVIŢA. Promisiunile PSD care nu s-au materializat în Dâmboviţa: amnistia fiscală pentru pomicultorii din Voineşti sau redeschiderea CFR Pietroşiţa
În 2014, an electoral, politicieni de seamă ai PSD s-au aruncat în tot felul de promisiuni, care mai de care mai “magnetizante” pentru electorat. Amnistia fiscală pentru pomiculorii de pe Valea Dâmboviţei care au avut de suferit de pe urma intermperiilor, lărgirea DN 7 la patru benzi sau redeschiderea liniei de cale ferată Târgovişte – Pietroşiţa s-au aflat mereu în capul listei de promisiuni.
Cel mai “guraliv” a fost chiar ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a venit în repetate rânduri la Voineşti, unul dintre cele mai mari bazine pomicole din ţară. Acolo, oficialul a promis, înaite de campanie chiar cu un an, că va găsi o soluţie prin care să nu se mai plătească inmpozitul pe norma de venit atâta timp cât culturile le-au fost calamitate. Cu trei zile înainte de turul doi al prezidenţialelor, ministrul le-a sus bucuros producătorilor de pe Valea Dâmboviţei că a rezolvat problema prin Legea amnistiei fiscal.
Concret, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale le-a spus producătorilor că toţi cei care nu au înregistrat venituri în anul 2013 din cauza calamităţilor vor beneficia de amnistie fiscală pentru impozitul pe norma de venit. Numai că lucrurile nu au stat întocmai.
BIHOR. Marile promisiuni electorale ale PSD: linie ferată electrificată, DN 76, complex sportiv multifuncţional
A curs cu promisiuni, din partea PSD, în campania electorală din această toamnă. „Este foarte important să continuăm aceste investiţii deoarece Bihorul este una dintre porţile de intrare în România dinspre Vest“, afirma premierul Victor Ponta, în urmă cu câteva săptămâni.
Nu mai e o noutate pentru nimeni că în campania electorală promisiunile politicienilor curg fără să se mai oprească. La fel s-a întâmplat şi în acestă toamnă când prin Bihor s-au perindat nenumăraţi parlamentari: de la premierul Victor Ponta, la viceporemierul Liviu Dragnea sau la ministrul Transporturilor Ioan Rus. Aceştia sunt doar câţiva dintre politicenii care au venit să promită marea cu sarea pentru următorii cinci ani.
Unele promisiuni au fost onorate, altele sunt în curs, în timp ce pentru altele şansele de realizare sunt destul de mici.
În ultima vizită la Oradea, primul ministru a menţionat că valoarea totală a fondurilor pentru lucrările derulate în judeţul nostru se ridică la "aproape un sfert de miliard de euro": în jur de 150 milioane euro prin Ministerul Dezvoltării Regionale, aproximativ 110 milioane euro prin Ministerul Transporturilor şi 5 milioane prin Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
BÂRLAD. Nea’ Titi, campionul gogoşilor electorale. Scrisori mincinoase ale primarului de Bârlad cu realizări alocate nemeritat lui Victor Ponta
Constantin Constantinescu, primarul de Bârlad, a trimis înainte de turul doi al prezidenţialelor scrisori către bârlădeni în cadrul cărora erau enumerate relizările candidatului Victor Ponta pentru oraş. În fapt, lucrările sau proiectele au fost realizate sau aprobate înainte ca Ponta să ajungă premier.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2014 făcută de PSD Bârlad a fost realizată în acelaşi stil ca la toate alegerile din ultimii 10 ani. La alegerile locale din 2012, primarul Constantin Constantinescu a pus afişe pe toate panourile publicitare aflate pe domeniul public al oraşului cu imagini şi mesaje prin care se mândrea cu realizările făcute.
Principalele realizări la acea vreme erau reconsolidarea şi modernizarea Centrului cultural-istoric al oraşului (teatrul şi muzeul) pe care nea’ Titi şi le-a asumat deşi proiectul a fost realizat cu fonduri europene şi cofinanţare de la Consiliul Judeţean Vaslui. Doar parcul din faţa teatrului bârlădean a fost relizat cu bani de la bugetul local, singura investiţie cu care avea dreptul să se laude.
VASLUI. Cum au fost lăsaţi vasluienii cu ochii în soare de guvernanţii care au promis că vor scoate judeţul din sărăcie: fără spital la Negreşti, fără şosea de centură
Redeschiderea spitalului din Negreşti, şosea de centură în municipiul Bârlad, finalizarea lucrărilor la groapa ecologică de la Roşieşti şi investiţii în infrastructură, au fost printre cele mai des pomenite promisiuni.
Pe fondul protestelor împotriva gazelor de şist, în ultimul an, guvernanţii au ocolit judeţul Vaslui, deşi ne-am aflat în an electoral. De altfel, premierul Victor Ponta şi-a anulat vizita electorala în judeţul Vaslui de la jumătatea lunii octombrie, tocmai din cauza protestatarilor. Puţinele vizite efectuate în ultimul an de membrii Guvernului Ponta la Vaslui s-au soldat doar cu speranţe şi promisiuni promisiuni că judeţul va fi scos din sărăcie.
Prezent în luna mai la Vaslui, Victor Ponta a precizat că în perioada următoare trebuie reduse decalajele dintre zonele sărace şi cele mai dezvoltate ale ţării, manifestându-şi interesul pentru redeschiderea Spitalului de la Negreşti şi şoseaua de centrură de la Bârlad, două dintre problemele stringente ale locuitorilor din zonă.
La acest articol au contribuit: Rareş Moise, Adrian Boioglu, Corina Macavei, Alin Ion, Elisabeth Bouleanu, Mugurel Manea, Mariana Iancu, Simona Suciu, Ionela Stănilă, Mircea Merticariu, Dana Mihai, Ştefan Borcea, Cristina Stancu, Bogdan Iancu, Dorin Ţimonea, Mădălin Sofronie, Irina Rîpan, Florentin Coman, Alina Pop,Cosmin Zamfirache, Florina Pop, Ionuţ Dima, Cezar Pădurariu, Claudia Bonchiş, Sabina Ghiorghe, Simona Voicu.
Se încarcă comentariile...
