Starea de criză pe care Guvernul Ciucă se pregăteşte să o introducă pe şest şi într-o manieră profund neconstituţională, prin intermediul CSAT, şi care stipulează că, „rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani”, precum şi bombardamentele armatei ruse, efectuate în apropirea centralei nucleare de la Zaporojie, au semănat panică în rândul românilor.

Sub ameninţarea războiului şi a exploziei nucleare, românii fie au dat buzna în toate farmaciile şi au epuizat stocurile de iodură de potasiu, deşi medicii avertizează că utilizarea necorespunzătoare a acesteia poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide, fie au format nişte cozi uriaşe la Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte. Doar în Bucureşti, spre exemplu, solicităriile au crescut cu aproape 60% în ultimele două săptămâni.

Schimbarea opţiunilor politice la nivelul electoratului este un alt efect imediat pe care războiul din Ucraina îl generează în rândul societăţii. Dacă în timpul pandemiei de coronavirus partidele anti-sistem, precum AUR, au prins aripi şi au făcut salturi uriaşe în preferinţele românilor, în faţa unui război purtat „la vedere” şi desfăşurat cu arme convenţionale, partidele clasice, de tip „sistem” revin la putere.

Deşi informaţiile despre posibila agresiune a Rusiei în Ucraina curgeau de săptămâni bune în mass-media, iar departamentele de analiză şi planificare politică ale principalelor partide ar fi trebuit să duduie de scenarii şi strategii privind impactul pe care îl va avea asupra electoratului declanşarea unui război la graniţa ţării, se pare că nu toţi actorii politici şi-au făcut temele la timp.

Astfel, conform unui sondaj naţional INSCOP MONITOR, realizat în perioada  2-7 martie 2022, după invazia Rusiei asupra Ucrainei, intenţia de vot pentru partidele politice este următoarea: PSD conduce clasamentul cu 32% (32,7% în februarie); PNL revine pe locul 2 cu 19,9% (16,6% în februarie); AUR suferă un recul coborând la 18,9% (22,4% în februarie), iar USR stagnează, înregistrând 10,8% din opţiuni (10,3% în februarie).

Principalii factori care au influenţat schimbarea opţiunilor electorale:

  • Pandemia de coronavirus a fost o situaţie excepţională pe care electoratul nu a mai înfruntat-o până în acest moment (Gripa tip A(H1N1) sau gripa porcină, izbucnită în anul 2009, a fost o boală uşoară şi cu o mortalitate redusă, iar gripa spaniolă, una dintre cele mai severe pandemii din istorie, s-a răspândit în timpul Primului Război Mondial). Prin urmare, într-o primă etapă, electoratul nu a ştiut ce aşteptări ar trebui să aibă de la factorii de decizie. Mai apoi, s-a revoltat împotriva restricţiilor care i-au afectat drepturile şi libertăţile individuale, restricţii pe care le-a perceput ca fiind complet nejustificate;
  • Războiul, însă, nu este un eveniment neobişnuit. Conflictele armate s-au tot derulat prin faţa electoratului fie că vorbim de războiul din Kosovo sau invazia din Georgia, fie de războaiele din Irak sau Afganistan, ca să dau doar câteva exemple. Iar măsurile care se impun în caz de război sunt arhicunoscute de majoritatea populaţiei. În această situaţie, cea a războiului ruso-ucainean de la graniţa ţării, aşteptările votanţilor faţă de clasa politică, indiferent că vorbim despre partidele aflate la guvernare sau în opoziţie, sunt clare şi ele vizează în primul rând măsurile care se impun pentru protejarea populaţiei şi a teritoriului ţării;
  • De asemenea, în aceste momente de criză, electoratul preferă mai degrabă partidele cu vechime şi experienţă în actul guvernării, care inspiră seriozitate şi responsabilitate şi resping partidele teribiliste, în special pe cele care generează percepţia de improvizaţie;
  • Nu în ultimul rând, ameninţarea bocancului rusesc, a cărui amintire este încă vie în memoria poporului, a determinat o respingere a partidelor politice cu simpatii sau o agendă pro-rusă şi orientarea electoratului către partidele care manifestă în mod asumat opţiuni euro-atlantice.

Care este impactul sondajului INSCOP pentru PNL, PSD, USR, AUR şi ce urmează mai departe?

PNL – este marele câştigător al războiului. Este evident că, în acest moment, principalul atu al liberalilor se numeşte Nicolae Ciucă. Deşi generalul nu vorbeşte mai deloc limbajul economic, iar termeni precum inflaţie, asistenţă socială, preţuri, sistem de taxare etc, îl incomodează în mod vizibil, Ciucă cunoaşte foarte bine limbajul războiului. Iar prezenţa sa în fruntea executivului, în contextul invaziei din Ucraina, se transformă în puncte electorale pentru liberali. PNL revine astfel pe locul doi în sondajele de opinie după foarte multe luni în care trendul a fost unul exclusiv descendent. În acest context, este de aşteptat ca, imediat după stabilizarea situaţiei în zonă, Iohannis şi Ciucă să declanşeze în PNL un congres blitzkrieg, în urma căruia generalul să fie instalat şi la butoanele partidului, chiar înainte ca bomba din facturile românilor sau cea de la rafturile magazinelor să-i explodeze lui Ciucă în faţă.

PSD – rămâne partidul cu dublă comandă. Având firele butoanelor întinse până la Palatul Cotroceni, social-democraţii nu au reuşit să câştige mai nimic în urma  aceastei crize. Prin urmare, scorul pe care îl înregistrează în sondaje a rămas acelaşi. PSD l-a proptit în fruntea ministerului Apărării, un minister cheie în contextul războiului, pe Vasile Dâncu, o marionetă care s-a făcut remarcată doar prin gafe, iar Gabriela Firea, ministrul Familiei şi Egalităţii de Şanse, singurul lider social-democrat care ar fi avut toate atuurile necesare să puncteze pentru PSD, a fost ţinută în frâu. Mai mult, PSD, prin Vasile Dâncu, se erijează în iniţiatorul proiectului care vizează introducerea „STĂRII de CRIZĂ”, o aberaţie constituţională, astfel că, în foarte scurt timp, social-democraţii s-ar putea să înceapă să piardă masiv din procente electorale pe care le înregistrează în  acest moment.

USR – rămâne partidul aflat în depresie. La fel ca şi adversarii de la PSD, progresiştii de la USR stagnează şi ei în preferinţele electorale, fără să valorifice tema războiului în favoarea lor. Depresia profundă în care a intrat leadershipul partidului, după ieşirea de la guvernare, afectează în continuare procentele USR. Dacian Cioloş a simţit pericolul şi a plecat din fruntea partidului, iar Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR, a avut o prestaţie dezamăgitoare până în acest moment. Dacă cei de la USR vor continua în acelaşi ritm şi nu găsesc terapia miraculoasă care să le vindece trauma provocată de pierderea guvernării, riscă să devină irelevanţi pe scena politică.

AUR – este marele perdant al războiului din Ucraina. Astfel că, premiul ZMEURA de AUR pentru cea mai slabă prestaţie politică în vreme de război merge la…AUR. Partidul condus de George Simion înregistrează primul mare recul electoral de la explozia din sondaje, din luna noiembrie, înregistrată pe fondul introducerii certificatului verde în România, şi trece pe locul al treilea în preferinţele electorale. Turul mass-media, organizat de către George Simion, liderul AUR, alături de Călin Georgescu, un personaj cu simpatii asumate pro-ruse, propunerea partidului pentru funcţia de premier şi cea de preşedinte de onoare al partidului, precum şi organizarea unui amplu protest, imediat după izbucnirea conflictului din Ucraina, care viza destabilizarea ţării au fost aspru sancţionate de către electorat. Dacă liderii AUR nu se trezesc la realitate, ştamplia de partid pro-Rusia va măcina în continuare procentele partidului. De asemenea, trebuie menţionat că liderul AUR, George Simion, este foarte vocal în privinţa grupului de la Vişegrad, dar nu suflă un cuvânt despre NATO sau UE.

***

Desigur, sondajul INSCOP este doar o fotografie care a suprins felul în care emoţia provocată de invazia Rusiei în Ucraina a afectat opţiunile electorale ale românilor. Dacă aceste tendinţe se vor păstra sau nu în ceea ce priveşte intenţiile de vot, vom vedea abia în perioada următoare. Însă, întregul sondaj realizat de către cei de la INSCOP arată un lucru clar: românii vor să fie în tabăra corectă a istoriei alături de NATO şi UE. Iar AUR este singurul partid care nu a simţit în mod corect pulsul electoratului.