Prin intermediul generalului Ciucă, Klaus Iohannis va conduce, de facto, viitorul guvern. Este bine, este rău?

Aceasta este concluzia ultimelor 24 de ore. Profitând de faptul că PNL a luat la alegerile parlamentare doar 8% din total alegători, preşedintele Iohannis l-a „executat” în 10 minute pe Orban. Acesta a plecat cu coada între picioare de la Cotroceni, pentru a-şi anunţa demisia din funcţia de premier. Cu doar două săptămâni înainte de expirarea mandatului guvernului său.

 În prima zi de mandat, premierul interimar, Nicolae Ciucă, a şi schimbat şeful SGG şi alte personaje importante din structura cabinetului premierului, şi-a programat o întânire cu o delegaţie formată din oficiali americani.

PNL este total subordonat preşedintelui Iohannis

Asta se deduce după ce Iohannis l-a executat pe Orban în 10 minute, lăsându-l şi fără funcţia de premier, şi fără desemnarea ca viitor premier. Iar PNL a bătut disciplinat din picioare, şi a reacţionat: „Jawohl, Herr Komandant”! Este clar pentru toată lumea că viitorul premier va fi generalul Nicolae Ciucă. Dacă fostul premier Orban nu va obţine nici şefia Camerei Deputaţilor, este evident eşecul guvernării Orban, cu toate mult trâmbiţatele succese economice sau de altă natură. Preşedintele Iohannis a pus capăt „folclorului” legat de aceste succese.

Primul efect al desemnării generalului Ciucă ca viitor premier este ieşirea din paradigma „clientelară”, în care funcţionează guvernele României de 30 de ani. Ajungi în fruntea bucatelor, îţi aduci pe funcţii importante clientela politică, chiar dacă e formată din politruci habarnişti. Aşa a acţionat şi Orban, fapt ce l-a costat scoaterea sa pe tuşă, în 10 minute. Perspectiva este ca viitorul guvern să nu mai funcţioneze în această paradigmă. Generalul Ciucă este de două luni în PNL, probabil nu cunoaşte personal nici şefii de filiale PNL din ţară. El nu este adus de partid în fruntea guvernului, ci de Iohannis. Ca atare, va da raportul la Cotroceni, nu la partid. De altfel, sunt trei partide în viitoarea coaliţie, unde să dea raportul mai întâi? Sigur, mulţi strâmbă din nas la desemnarea generalului Ciucă ca viitor premier. Că nu este înclinat să negocieze cu partenerii de guvernare, să le asculte dorinţele şi păsurile. Soluţia este că-i va trimite la Cotroceni, să negocieze cu preşedintele Iohannis, care se va implica activ în funcţionarea guvernului.

Paşii următori

Programul de guvernare. Timpul este foarte scurt, şi trebuie folosit la maximum, zi şi noapte. După anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor, preşedintele Iohannis îl va desemna pe generalul Ciucă viitor premier, bazat pe coaliţia celor trei partide, care au o majoritate de cel puţin 244 de voturi în viitorul parlament. Până atunci, bănuiesc că au şi început discuţiile pe marginea unui program de guvernare comun, acomodat din cele trei programe de guvernare ale partidelor componente în viitoarea coaliţie de guvernare. În forma finală a acestui program comun de guvernare vor avea un cuvânt greu de spus preşedintele Iohannis şi viitorul premier, generalul Ciucă. Vom vedea din forma finală, negociată, a acestui program, ce obiective îşi propune guvernul în următorii patru ani.

Lista viitorilor miniştri. Sper să nu se ajungă la înmulţirea ministerelor, pentru că avem nevoie de restructurarea aparatului bugetar, nu de amplificarea lui. Cum ponderile în viitoarea guvernare sunt aproximativ 1:3:5, corect ar fi, să păstrăm 15 ministere, care să revină: 2-UDMR, 5-USR PLUS şi 8-PNL. Plus trei posturi de vicepremieri. Pentru mai multe ministere nu există resurse de finanţare în bugetul de stat.

Ce ministere va primi fiecare partid, este o bătălie care abia începe. Şi care va fi tranşată tot la Cotroceni. USR PLUS nu renunţa la unul din ministerele avizatoare, Justiţie sau Finanţe. Şi bine face, dacă vrea să aibă un cuvânt de spus în viitoarea guvernare. Mai mulţi lideri ai USR PLUS spun că partidul nu se va mulţumi cu „figuraţie” în viitorul guvern. În timpul negocierilor premierului desemnat cu partidele din coaliţie, după stabilirea ministerelor pe care le primeşte fiecare partid, generalul Ciucă le va cere desemnarea a cel puţin 3-4 persoane pentru viitoarele funcţii de miniştri şi secretari de stat, însoţite de CV-uri şi istoric al activităţii de până acum. Premierul desemnat împreună cu preşedintele Iohannis vor decide, dintre aceste propuneri, dar nu numai, lista viitorului cabinet, fără criterii clientelare. Am spus că acesta mi se pare principalul câştig şi deosebire faţă de toate guvernările anterioare. Negocierile vor fi dificile, dar ele se vor purta la Cotroceni, sub conducerea lui Iohannis, greu de contrazis din postura de preşedinte al României. Lista viitorului guvern ne va da o măsură a ce urmează să se întâmplă în politica românească. Şi dacă va urma o curăţenie generală în tot aparatul guvernamental, curăţenie care n-a avut loc sub Orban. Acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care a fost scos pe tuşă de preşedintele Iohannis.

Bugetul pe anul viitor. Nu cred că va fi realizat de actualul ministru Florin Cîţu. Acesta a greşit grav când nu a restructurat aparatul bugetar, a împrumutat 100 de miliarde de lei, a dus deficitul la 10% sau mai mare. Pandemia este doar o parte din explicaţiile acestei situaţii dramatice a bugetului de stat. Dacă nu se iau măsuri drastice de diminuare a cheltuielilor bugetare în anul viitor, România, aflată în buza prăpastiei, nu se va mai putea împrumuta pe pieţele de capital. Şi va merge cu căciulă în mână la FMI. Exact ca în 2010. Proiectul viitorului buget va fi încă un semnal pentru direcţia în care se va îndrepta România în viitorii ani.

Raportul dintre guvern şi parlament. Guvernul este subordonat parlamentului, pune în aplicare legile emise de parlament, poate fi demis prin moţiune de cenzură de către parlament, dă socoteală parlamentului ori de câte ori acesta îi cere. Şi aici totul depinde de bună funcţionare a coaliţiei de guvernare, care are şi majoritate parlamentară. Dacă se porneşte de la un program de guvernare comun, agreat de cele trei partide, de la o listă a cabinetului care are acordul celor trei partide, de la principiile sănătoase ale depolitizării, descentralizării, reducerii cheltuielilor de funcţionare a statului, totul va funcţiona normal şi eficient. Iar în toate disputele ce vor apărea inerent între partidele din coaliţie, ultimul cuvânt îl va avea preşedintele Iohannis.

Este bine, este rău ca preşedintele să decidă în disputele guvernamentale şi parlamentare?

Încă nu este clar. Vom vedea în funcţionarea guvernului şi parlamentului. În momentul de faţă nu există o soluţie mai bună. Rămâne să sperăm că înţelepciunea preşedintelui Iohannis, statura pe care şi-a creat-o la nivel euroatlantic, îl vor ajuta să-şi impună opţiunile şi deciziile în materie de politica internă şi externă. În mod paradoxal, suntem în situaţia unei altfel de „dictaturi”, a preşedintelui asupra parlamentului şi guvernului. Va funcţiona ea, nu va funcţiona în interesul ţării? Sunt lucruri pe care le vom afla în viitor.

Viitorul arată mai degrabă optimist. Terminăm, în fine, cu modul clientelar de a conduce ţara, posibil să realizăm reformele esenţiale pe care le aşteptăm de foarte mult timp: descentralizare, profesionalizare, depolitizare, controlul asupra cheltuirii banilor ţării.

USR PLUS are principii şi proiecte moderne, europene, care nu vin din balcanismul guvernărilor de până acum. Este foarte bine să nu renunţe la ele, iar preşedintele Iohannis să le înţeleagă aşa cum sunt, în interesul evoluţiei pozitive a societăţii româneşti.

Vom urmări în continuare ce se întâmplă pe scena politică românească.