Mirel Paladă, consilier al premierului Ponta şi sociolog: „La Roşia Montană există o problemă ecologică de pe vremea comuniştilor“

Consilier al prim-ministrului şi doctor în sociologie, Mirel Paladă FOTO Mediafax

Mirel Paladă, consilier de stat pe probleme de strategii guvernamentale şi doctor în sociologie, a discutat, într-un interviu acordat „Dilema Veche“, despre impactul proiectului Roşia Montană asupra societăţii şi despre datele pe care le relevă sondajele în sensul susţinerii proiectului.

„Premierul mi-a explicat lucrul acesta. Există o tensiune – să-i spunem administrativă – între funcţia sa de premier şi felul în care a preluat Guvernul Ponta un proiect care fusese deja negociat de către statul român de zece ani de zile şi care trena. Şi nevoia Guvernului a fost, pur şi simplu, de a pune capăt proiectului, indiferent cum. Fie să-i punem fundiţă şi să începem să-l facem, fie să îl închidem – şi asta stă la latitudinea Parlamentului. Şi atunci, proiectul a fost supus dezbaterii publice. Cum se recomandă de către toate bunele manuale de guvernare din societatea contemporană“, a explicat Paladă referitor la proiectul Roşia Montană, în interviul acordat „Dilema Veche”.

Cu o experinţă de peste zece ani în domeniul cercetării de piaţă, consilierul premierului Victor Ponta, Mirel Paladă, a comentat rezultatele unui sondaj Sociopol, legat de Roşia Montană, potrivit cărora 68% din respondenţi susţin promovarea acestui proiect de către autorităţi.

În urma acestor rezultate, Mirel Paladă a explicat că discursul critic la adresa proiectului, pe motiv că exploatarea are repercusiuni asupra mediului, nu se justifică, pentru că astfel de probleme există demult la Roşia Montană.

„Ca o constanţă şi perseverenţă atitudinală a românilor la adresa proiectului, aproximativ aceleaşi rezultate ieşeau şi acum doi ani şi acum trei ani de zile. Proiectul este început prin ’96-’97, iar în 2000-2001 a apărut un prim val de punere la îndoială. În momentul acela, eu eram un sociolog, o persoană fizică şi am colaborat cu o firmă care făcea comunicare. M-am şi dus la Roşia Montană, cu un hîrb de Dacie pe care îl aveam pe vremea aceea. A fost momentul în care mi-am dat seama că discursul critic la adresa proiectului, cel puţin pe componenta ecologică, are hibele lui, pentru că, de fapt, acolo era deja o mare problemă ecologică. Pe contestatarii proiectului, dacă i-ar fi durut şi 5% sufletul pentru păşunile şi pentru sfîşierea naturii patriei, ar fi trebuit să-i doară înainte de acest proiect, pentru că ei ştiau dintotdeauna situaţia asta. Adică de vreo 20-30 de ani, de pe vremea comuniştilor“, a afirmat Paladă.

Sociologul susţine că atitudinea românilor înclină în prezent către exploatarea minereurilor de la Roşia Montană, însă crede, totodată, că proiectul a produs o ruptură în societate. Paladă este de părere că populaţia înstărită, cu un statut social ridicat, este preocupată de ecologie, mediu, însă partea cealaltă, cu venituri mici, cum sunt cei de la Roşia Montană, este interesată de locurile de muncă şi de dezvoltarea economică.

„În momentul în care a venit şi celălalt punct de vedere, în care să se prezinte beneficiile proiectului spre zona de dezvoltare economică şi de locuri de muncă, atitudinea a devenit clar şi în mod constant pro-proiect, şi aşa a rămas pînă acum”, a mai menţionat specialistul.

„Ce se întîmplă în momentul de faţă între generaţiile mai bătrîne şi generaţiile mai tinere, pe de o parte, şi locurile mai sărace şi locurile mai abundente, mai afluente, pe de altă parte, reflectă exact nevoi diferite.“ Mirel Paladă

Respingerea proiectului Roşia Montană de către Parlament, destul de probabilă

Întrebat cum îşi explică acest colaps al atitudinii de susţinere a proiectului după ce au ieşit în strada zeci de mii de oameni, Paladă a răspuns că majoritatea pro-proiect va fi dezamăgită dacă Parlamentul se va pronunţa împotriva acestuia.

„În cazul în care Parlamentul va respinge proiectul, ceea ce este destul de probabil, date fiind semnalele liderilor politici, majoritatea pro-proiect va fi dezamăgită şi, per ansamblu, dezamăgirea că nu este făcut proiectul va fi mai mare decît dezamăgirea dacă va fi făcut proiectul. Deci este o povară asumată de către Guvern, plecând de la ideea că, dacă populaţia nu este pregătită şi presiunea este suficient de mare, atunci nu se face proiectul“, a explicat sociologul.

Întrebat care va fi viitorul acestui proiect, Paladă s-a exprimat în sensul respingerii acestuia de către Parlament, dar s-a arătat îngrijorat de impactul pe care îl vor avea aceste proteste asupra următoarelor proiecte. 

„Din felul în care se desfăşoară lucrurile, este foarte posibil ca proiectul să fie respins. Întrebarea importantă este în ce măsură tipul acesta de protest pe valori ecologice postmaterialiste va reverbera şi în următoarele proiecte propuse de către statul român – evident, ne gîndim în primul rând la gazele de şist“, a conchis consilierul premierului.

Mirel Palada este noul consilier de stat pe probleme de strategii guvernamentale al premierului Victor Ponta. Este dr. în sociologie şi cadru didactic la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi are o experienţă de peste zece ani în domeniul cercetării de piaţă.  

Citeşte interviul integral: „Majoritatea pro-proiect va fi dezamăgită” - interviu cu Mirel PALADA, sociolog, consilier al prim-ministrului