Exemplul de la Bihor

   Nu cred că se îndoieşte cineva că aceeaşi situaţie se regăseşte în toată ţara. Iată ce spune Ilie Bolojan, proaspăt ales preşedinte al CJ Bihor:

„În aproape toate compartimentele schema de personal era supraîncărcată" şi există "structuri întregi fără obiect de activitate". „Există direcţii care au fost scoase din aparatul propriu al CJ pentru a li se pierde urma".

De la 1 decembrie  vor fi concediaţi 86 de angajaţi, iar în Consiliul Judeţean vor mai lucra 88. Noua organigramă care urmează să fie votată joi prevede o reducere cu adevărat drastică faţă de cea instituită sub conducerea lui Pasztor Sandor în 2018, şi care conţinea 195 posturi, dintre care 174 sunt în prezent ocupate. Banii economisiţi astfel vor merge în proiecte de infrastructură, investiţii şi modernizare, mai spune Bolojan.

Ce l-a împiedicat pe Ludovic Orban să facă acelaşi lucru din noiembrie 2019, când a venit la guvernare? „Solidaritatea” prostească cu aparatul bugetar, plin de rude, pile, amante ale celor aflaţi la putere, în parlament şi în partidele politice? N-a vrut să-i supere, ca să aibă viaţă uşoară la guvernare?

Apar comentarii din care rezultă că nu-i permitea legislaţia să facă restructurarea aparatului bugetar. Structura şi numărul de angajaţi din instituţiile publice ale sistemului bugetar se stabileşte prin HG, nu prin lege. Aşa că nu există scuza această. La obiecţia că nu le putea desface contractele de muncă vine întrebarea: dar Ilie Bolojan cum poate? Nu cunoaşte legislaţia? Orădenii spun că şi când a venit la primăria din Oradea a procedat la fel.

   Socoteala electorală a fost greşită

   Să presupunem că guvernul Orban era conştient de necesitatea restructurării aparatului bugetar dar a vrut s-o amâne până după alegeri. Socoteală greşită. Pentru că deşi existau banii prevăzuţi în buget pentru mărirea cu 40% a pensiilor, aceştia n-au mai existat. Justificarea că a venit pandemia şi a redus banii pentru pensii nu stă în picioare. Banii s-au dus pe cheltuielile legate de funcţionarea aparatului bugetar. Deficitul bugetar s-a ridicat la 6,36% din PIB după 9 luni, bani împrumutaţi pentru susţinerea cheltuielilor legate de pandemie. Va ajunge la 8,6% din PIB la sfârşitul anului, speră guvernul. Specialiştii spun că va fi mai mare, circa 10%. Pentru că în trimestrul al IV-lea cheltuielile statului sunt mai mari, la plata facturilor, la datoriile externe.

Cum vor vota cei 5,2 milioane de pensionari, care aveau nevoie de mărirea pensiilor? (circa 2 milioane au pensia sub un milion de lei).

La alegerile locale PSD a urcat de la 22% cât a avut la europarlamentare, la 27-30%. Şi dacă trendul de urcare a scorului PSD va continua, pe baza voturilor pensionarilor? Ce socoteală şi-a făcut premierul Orban? Una greşită, evident.

   Câţi bugetari sunt în prezent?

 Ne spune Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului Orban: circa 1,3-1,4 milioane bugetari. Deşi în lista ministerului Finanţelor Publice apar doar 1,2 milioane, această listă nu cuprinde serviciile secrete, posibil şi alte categorii de bugetari. Nu cred că şeful cancelariei premierului nu ştie numărul de bugetari, fie şi aproximativ. 

Cel mai frapant exemplu îl reprezintă Academia Romană, cu 3298 de salariaţi. Pentru ce iau salarii aceşti oameni? Avem 77 de academicieni titulari, deserviţi de 3200 de salariaţi? Şoferi, secretare, frizeri, personal de îngrijire, dar 3200?

Secretariatul General al Guvernului are 4394 salariaţi. Este adevărat că există câteva instituţii subordonate SGG, dar chiar şi aşa, SGG are 1500 de salariaţi proprii. Ce fac toţi oamenii aceştia?

Camera Deputaţilor are 1657 de salariaţi care îi deservesc pe cei 329 de deputaţi. Câte 5 salariaţi pentru fiecare deputat. Nu este cam mult?

Ministrul agriculturii a declarat recent că 14.500 de bugetari deservesc o agricultură eminamente privată. E puţin cam mult,  spunea ministrul. Ce fac Direcţiile Agricole Judeţene? Îi învaţă pe fermieri să planteze seminţele de cereale? 

Ministerul Finanţelor publice are 24.851 de salariaţi. La cum administrează bugetul de stat, la câţi bani colectează la buget, cred că s-ar descurca şi cu jumătate din numărul salariaţilor.

 Administraţia publică locală are 444.855 de salariaţi. Am văzut la CJ de la Bihor că este nevoie de jumătate din aceşti salariaţi. Exista primării care au funcţionat cu 10 salariaţi, iar acum au 80. Regimul PSD le-a dat voie să-şi stabilească singuri salariile, iar când nu mai au bani vin cu mâna întinsă la guvern să obţină fonduri de echilibrare. Din banii noştri, ai contribuabililor.

Şi Orlando Teodorovici spunea că 20% dintre bugetari ard gazul degeaba, nu fac nimic, plimbă hârtii. FMI este şi mai categoric. Condiţionează un eventual împrumut acordat României de reducerea aparatului bugetar cu 30%, şi micşorarea cheltuielilor administraţiilor locale cu 20%.

În aceste condiţii, cum să spui pensionărilor că nu ai bani să le măreşti pensiile cu 40%?

   România stă cu sabia lui Damocles de-asupra capului

Există riscul, anticipat de tot mai mulţi experţi, ca un deficit bugetar de 8-10% din PIB să sperie agenţiile de rating şi creditorii interni şi externi, astfel încât vor  ridica costurile împrumuturilor României la un nivel insuportabil. Un împrumut de la FMI se va lovi de condiţiile „îngrozitoare” (citat din Florin Cîţu) pe care le pune FMI pentru un astfel de împrumut. Vom revedea filmul din 2010, când regimul Băsescu-Boc a fost obligat să taie salariile bugetarilor cu 25%, pentru că România devenise nefinanţabila. Nu învăţăm nimic din istoria recentă.


LE. Opinia unui cititor

Stimate d-le Vlaston, intradevar posibil la d-l Bolojan sa fie un bun premier, avand in vedere nivelul de la care a preluat Oradea in calitate de primar, si unde a adus-o. E nevoie insa de cateva remarci la afirmatiile dumneavoastra, pentru ca lucrurile sunt ceva mai complicate decat par. In primul rand majorarea pensiilor cu 40%, fara majorarea veniturilor la bugetul de pensii, e nesustenabila, indiferent ce aberatii ne livreaza politicienii. Chiar mai mult decat atat, orice majorare de pensii ar trebui sa fie determinata/insotita de majorarea veniturilor la bugetul de pensii, si aici sunt doar 2 cai: ori se mareste cota de contributie, ori se largeste numarul de contributori. In contextul anului acesta, si cu siguranta anul viitor va fi la fel, o multime de contracte in mediul privat au fost suspendate in somajul tehnic, deci contributii 0, iar o parte din contracte au fost incheiate, deci cu siguranta chiar si majorarea facuta a pensiilor, s-a facut in baza unui viitor deficit al bugetului de pensii. O intrebare retorica: Oare ce parere ar avea angajatii, daca ar fi anuntati , ca li se majoreaza contributia la pensie cu 20%, ca sa se majoreje pensiile actuale (nu ale lor, cand se vor pensiona) cu 40%? In ceea ce priveste restructurarea conglomeratului denumit "bugetari", nu e asa simpla cum vi se pare, si probabil nu ati avut nici o tangenta cu asta. Din momentul in care va exista vointa politica de a face acest lucru, va dura minim 2-3 ani, in care se va putea realiza in linii mari, si peste 5 ani, ca sa se finalizeze si va costa statul roman multe miliarde sau mai degraba zeci de miliarde. In primul rand, angajatii pe perioada determinata in sistemul bugetar, sunt nesemnificativi, ca sa nu le prelungesti contractul dupa expirare. Iar aproape de pensionare sunt putini, si exista legi speciale, care te impiedica sa concediezi pensionari in plata. in cazul anumitor institutii. (ganditi-va doar la 2 pesionari si angajati bugetari in acelasi timp: Valer Dorneanu, Mugur Isarescu) Reducerea personalului cu contract permanent poate fi facuta in principal: 1. fie prin desfiintarea postului, si in acest caz, angajatorul trebuie in primul rand sa-i ofere o slujba disponibila (adica tot la stat), si presupun ca in toate contractele colective ale bugetarilor exista clauze de plata a unor salarii compensatorii, dupa incetarea contractului (stiu sigur ca exista contracte colective care prevad chiar si 24 de salarii compensatorii); 2. fie din cauze disciplinare, in conditiile in care se poate documenta corect acest lucru, si angajatii nu vor castiga in instanta mii sau zeci de mii de procese si vor castiga salariile inclusiv pentru perioada nemuncita, pana angajatorul e fortat de justitie sa-l reangajeze pe post, si eventuale daune morale; 3.cu acordul partilor, ceea ce e posibil in firme private, pentru ca poti face viata angajatului un iad, incat sa vrea sa plece, dar nu e cazul la stat. Ar fi mult mai multe de spus, dar nu cred ca e cazul intr-o postare de felul acesta. PS. Pun pariu, ca la 1 decembrie, la CJ Oradea, cateva zeci de angajati care se asteapta sa fie indisponibilizati, se vor imbolnavi subit de boli grave, care o sa-i tina cat le permite legea -adica 180 de zile, timp in care contractele lor de munca vor merge inainte. Dupa cele 180 de zile, probabil unii vor fi atat de bolnavi, incat o sa se si pensioneze pe caz de boala (vor tot bugetari, dar la alta categorie, la care statul se face ca nu vede nereguli, de 30 de ani).