Culise. Guvernul Orban doar se face că desfiinţează Secţia Specială pentru magistraţi. Planul PNL. Cum joacă PSD

Executivul a adoptat un memorandum care prevede desfiinţarea Secţiei Speciale pentru magistraţi (SIIJ), însă documentul nu are nicio valoare juridică. Potrivit unor surse politice, Guvernul pregăteşte un proiect de lege, dar PNL nu poate strânge o majoritatea parlamentară, în condiţiile în care PSD, ALDE şi UDMR se opun. Mai rămâne o singură variantă: angajarea răspunderii, o procedură periculoasă pentru PNL: poate duce la răsturnarea Guvernului

Există trei soluţii juridice pentru desfiinţarea Secţiei Speciale, ghiuleau PSD împotriva procurorilor: ordonanţă de urgenţă, lege sau angajarea răspunderii. Varianta odonanţei de urgenţă pică din start, după referendumul pe Justiţie declanşat în primăvară chiar de preşedintele Klaus Iohannis, partenerul politic al liberalilor. 

Surse guvernamentale susţin pentru „Adevărul“ că Executivul va trimite la Parlament un proiect de lege pentru desfiinţarea Secţiei Speciale, însă demersul are şanse infime de reuşită, în condiţiile în care PSD şi ALDE se opun vădit, în timp ce UDMR şi ProRomânia sunt tot de partea social-democraţilor, dar mai pe tăcute. De altfel, în urmă cu două săptămâni, Senatul, în calitate de for decizional, a respins un proiect de lege similar, iniţiat de USR. Matematic, PNL şi USR nu pot strânge o majoritate parlamentară pentru adoptarea unui proiect de lege.

PSD se teme să depună moţiune

Prin urmare, rămâne o singură soluţie: angajarea răspunderii. Însă procedura poate atrage căderea Guvernului Orban. În cazul în care Executivul decide să vină în faţa Parlamentului pentru asumarea răspunderii - la fel ca în cazul legii bugetului pe 2020 -, Opoziţia are la dispoziţie trei zile să depună moţiune de cenzură. Matematic, PSD şi ALDE, ajutaţi de câţiva deputaţi de la ProRomânia, ar putea răsturna Guvernul PNL. „Dacă alegeţi să desfiinţaţi SIIJ, fie prin OUG, fie printr-o nouă asumare de răspundere, pe noi, dragi colegi liberali de la guvernare, să nu mai contaţi”, a avertizat deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu.

Însă şi PSD are dileme: să depună sau nu moţiune de cenzură? În cazul în care Guvernul Orban ar pica, preşedintele Klaus Iohannis ar putea forţa declanşarea alegerilor anticipate, demers care ar pulveriza PSD, în condiţiile în care social-democraţii abia depăşesc 20% în sondaje. Aşadar, PSD n-ar vrea să depună moţiune tocmai pentru a nu risca alegerile anticipate. De altfel, PSD nu a depus moţiune de cenzură nici după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea pe legea bugetului. A preferat doar atacurile politice. Paradoxal, PSD e partidul care-şi doreşte cel mai mult ca Guvernul Orban să rămână în funcţie până în decembrie 2020, timp în care speră să se pună din nou pe picioare.

Potrivit surselor citate, liberalii sunt împărţiţi: o tabără din partid susţine angajarea răspunderii, pentru că PNL ar avea oricum de câştigat: Secţia Specială ar fi desfiinţată, iar depunerea unei moţiuni de cenzură ar fi primul pas către anticipate. Pe de altă parte, mulţi liberali susţin păstrarea guvernării până la alegerile la termen (decembrie 2020), deci evitarea angajării răspunderii pentur proiect riscante - desfiinţarea SIIJ sau alegerea primarilor în două tururi. În acest caz, proiectul de lege iniţiat de Guvern va zace în sertarele Parlamentului sau va fi respins. Prin urmare, Secţia Specială va continua să funcţioneze, chiar dacă şi-a mai pierdut din turaţie după ce PSD a fost înlăturat de la Putere.