Răspunsurile ar fi că unele partide nu vor trece pragul electoral, iar unii reprezentanţii nu vor mai prinde un loc eligibil, în viitorul parlament, de deputat sau senator pe listele centralizate ale organizaţiilor politice.

Organizarea alegerilor anticipate, cu un an înainte de încheierea mandatului Parlamentului şi declanşarea instabilităţii guvernamentale, pun în lumină imposibilitatea demarării unui astfel de proces, în lipsa unui consens politic parlamentar major. Alegerile anticipate nu pot fi organizate nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern. Astfel, ar fi nevoie de o voinţă politică greu de imaginat şi de atins la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de Premier.

Pentru a nu se ajunge la alegeri anticipare, parlamentarii ar vota orice guvern, indiferent de compoziţia lui politică.

Ce spune Constituţia României cu privire la dizolvarea Parlamentului?

Conform art. 89, alin.(1), „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură”.

Astfel, alegerile anticipate nu pot fi organizate nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Premier, deoarece ar fi nevoie de negocieri intense şi de un larg consens parlamentar pentru respingerea celor două nominalizări de Premier. Abia la treia investire de guvern şi la un nou vot de neîncredere se poate demara procedura de dizolvare a Parlamentului.

Preşedintele Klaus Iohannis  a lansat ideea declanşării alegerilor anticipate, în cazul în care ar pica Guvernul Orban. „În acest moment, şansele de a avea alegeri anticipate sunt de 50%. Anticipatele se pot realiza pe 2 căi: demisia sau demiterea lui Ludovic Orban. O eventuală moţiune de cenzură ar putea fi depusă în urma unui proiect de lege pe care Guvernul  îşi angajează răspunderea, fie unul dintre cele care au trecut deja prin această etapă, fie cel privitor la alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin”.

La ora actuală, Guvernul Orban joacă la limită asumarea răspunderii guvernamentale în parlament asupra proiectului legii bugetului.

Premierul Ludovic Orban, în linia scenariului lansat de Preşedintele Iohannis, a declarat faptul că „PNL susţine ideea alegerilor anticipate. Problema este dacă există în mod realist posibilitatea de a se ajunge la asta. Din punctul nostru de vedere, normal că discutăm permanent cu partidele parlamentare. Pentru a putea fi demarată procedura, trebuie să ai un număr de partide care să deţină un număr de parlamentari care să îţi ofere garanţia că vor fi respinse două propuneri de Guvern. Altfel, dacă nu se ajunge la un astfel de acord, nu ne aruncăm în aventuri, doar ca să ne trezim la a doua învestire că votează parlamentarii orice Guvern, indiferent de program, doar ca să îşi menţină mandatul până la final. Când vor fi şanse reale, PNL va fi primul care va accepta. Noi avem cel mai mult de câştigat, dacă ne uităm la sondaje”.

Declanşarea alegerilor parlamentare anticipate este aproape imposibilă, având în vedere faptul că Guvernul Orban ar trebui să pice, precum şi executivul care îi va succeda. Abia la a treia investire de guvern şi la un nou vot de neîncredere, Preşedintele României poate demara procedura de dizolvare a Parlamentului, conform art. 89, alin.(1) din Constituţia României, revizuită în anul 2003.

Alegerile parlamentare anticipare ar putea fi organizate concomitent cu cele locale din iunie 2020,  doar în cazul în care un al treilea guvern ar pica în parlament.

Cine doreşte să-şi piardă sau să-şi scurteze mandatul, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020?