Vicepreşedintele CSM despre decizia Curţii Constituţionale: „Poate de data aceasta vom fi şi noi consultaţi”

Vicepreşedintele CSM despre decizia Curţii Constituţionale: „Poate de data aceasta vom fi şi noi consultaţi”

Gheorghe Muscalu este vicepreşedintele CSM

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Gheorghe Muscalu, a declarat miercuri că se aştepta ca judecătorii Curţii Constituţionale să decidă că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale. Mai mult, acesta a precizat că, odată cu retrimiterea actelor normative în Parlament, poate va fi şi CSM consultat.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În această situaţie (neconstituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal, n.r.), legile se vor întoarce în Parlament şi vor fi lansate în dezbatere publică. Poate de data aceasta vom fi consultaţi şi noi. Mărturisesc că mă aşteptam la o astfel de decizie din partea Curţii Constituţionale”, a spus vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
 
Procurorul Gheorghe Muscalu a precizat că CSM a avut o reacţie fermă cu privire la modificările adoptate de Camera Deputaţilor în cazul Codului Penal.
 
„Prin decizia pe care a luat-o Plenul CSM, imediat după ce modificările au trecut de Camera Deputaţilor, am stabilit foarte clar că nu pot fi create avantaje şi discriminări în aplicarea legii. În ceea ce priveşte graţierea şi amnistia, chiar dacă se decid în Parlament, ele trebuie făcute şi întemeiate foarte bine, în raport de consecinţe şi de intrarea în vigoare a noilor coduri”, a mai spus Muscalu.
 
Judecătorii Curţii Constituţionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul Penal şi noul Cod Penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.
 
Modificările aduse Codului Penal, respinse cu unanimitate de voturi
 
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.
 
Astfel, CC a admis obiecţia şi a constatat neconstituţionalitatea articolului I punctul 5 şi articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.
 
„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale.
 
De asemenea, judecătorii constituţionali au constatat neconstituţionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.
 
„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, a precizat Curtea Constituţională.
 
Judecătorii au constatat şi neconstituţionalitatea articolului I punctul 2 şi articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”, potrivit CC.
 
„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a mai precizat sursa citată.
 
Modificările aduse Codului Penal au stârnit un val de reacţii
 
Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor pe 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
 
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. 
 
De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.
 
Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum Direcţia Naţională Anticorupţie sau Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
 
Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
 
Preşedintele ANI: „Se vrea o super-imunitate”
 
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.
 
Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.
 
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
 

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

CCR a respins superimunitatea parlamentarilor. Modificările la Codul penal, neconstituţionale

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale, a decis, astăzi, Curtea Constituţională.

Titus Corlăţean: „Vizita Victoriei Nuland a fost binevenită. Modificarea Codului Penal a fost netransparentă“

Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a declarat, duminică seară, la postul Antena 3, că modalitatea în care s-au adus schimbări Codului Penal a fost netransparentă, iar vizita efectuată recent de Victoria Nuland nu a avut ca scop să pună la punct autorităţile, ci să arate interesul SUA pentru România.

VIDEO Kovesi, la Adevărul Live: Mă aşteptam la o poziţie mai fermă a procurorului general privind Codul Penal

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi, la Adevărul Live, că noile modificări aduse Codului Penal, în ceea ce priveşte amnistia, afectează condamnările aplicate în ultimii şase ani.

DNA: Parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar putea fi achitaţi, iar cei condamnaţi, puşi în libertate

Parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în închisoare, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, avertizează DNA, făcând referire la modificările aduse marţi Codului Penal.

Traian Băsescu: Modificarea Codului Penal, un scut pentru aleşi şi 10 ani de regres. Resping această lege

Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a discutat pe marginea modificării Codului Penal de către Parlament, despre demiterea conducerii TVR, despre legea amnistiei şi graţierii unor infractori şi despre proiectul de descentralizare.

Parlamentarii s-au descotorosit de DNA. Cum au scăpat aleşii, pe furiş, de procurorii care-i deranjau

Camera Deputaţilor a adoptat ieri, în calitate de cameră decizională,  un proiect de lege, amendat pe sub mână, prin care parlamentarii, preşedintele ţării şi profesiunile liberale sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Această modificare apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 74 din Codul Penal.

Parlamentarii au scos Legea amnistiei de pe ordinea de zi. Cum au încercat aleşii să-i scape pe marii corupţi

Camera Deputaţilor a scos de pe ordinea de zi, în ultima clipă, proiectul de lege privind privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, propus de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Proiectul a fost amendat în secret, luni noaptea, de către o parte din deputaţii jurişti.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: