Referendumul pentru familia tradiţională. Politicienii continuă campania şi în ziua votului. Dragnea: Să decidem noi, nu alţii, ce vrem

Referendumul pentru familia tradiţională. Politicienii continuă campania şi în ziua votului. Dragnea: Să decidem noi, nu alţii, ce vrem

FOTO Arhivă

Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie are loc sâmbătă şi duminică, întrebarea adresată alegătorilor la referendum fiind "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", iar la aceasta alegătorii trebuie să răspundă cu „Da" sau „Nu". Sunt aşteptaţi să voteze aproape 19 milioane de cetăţeni români, peste 672.000 dintre aceştia fiind în străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Liviu Dragnea a ajuns să voteze la Liceul Jean Monnet. Dragnea a fost refuzat de două persoane din secţia de votare când a întins mâna. „Am votat pentru ceea ce solicită milioane de români, pentru ceea ce ne defineşte ca naţiune. Ar fi bine să decidem noi ce vrem pentru societatea noastră. De ani de zile ni se spune că alţii ştiu mai bine ce e bine pentru noi“. 
 
„Şapte ani de acasă“, a declarat Liviu Dragnea întrebat de incidentul din secţia de votare. Acesta a dat şi o scurtă definiţie a familiei tradiţionale: un bărbat şi o femeie căsătoriţi care au copii. 
 
De asemenea, acesta a fost întrebat cum s-ar comporta dacă ar afla că o persoană apropiată este gay. „L-aş ajuta foarte mult. Eu nu resping nicio minoritate. Trebuie spă construim un cadru legal şi pentru parteneriatul civil“, a mai afirmat Dragnea. 

UPDATE Vicepremierul Graţiela Gavrilescu a declarat, după ce a ieşit din secţia de votare, că a votat la referendumul pentru redefinirea familiei „pentru ca sănătate acestui popor şi a întregii omeniri să continue”, potrivit Mediafax. „Să nu uităm că referendumul reprezintă o responsabilitate civică a fiecăruia dintre noi. În semn de respect şi ţinând cont că este şi un drept constituţional prin care milioane de români au semnat ca acest referendum să aibă loc, eu consider că ar trebui cat mai mulţi români să vină astăzi ( sâmbătă n.r.) şi mâine ( duminică n.r.) la vot, să exprime exact în ceea ce cred. Eu vă spun că votul meu a fost clar pentru ca sănătatea acestui popor şi a întregii omeniri să continue, aşa cum cred că suntem noi creaţi de la Dumnezeu”, a declarat Gavrilescu la ieşirea din secţia de votare.

 
UPDATE Ilie Bolojan, fost prim-vicepreşedinte al PNL şi primar al Oradei, a mers şi a votat într-o secţie de votare din oraşul pe care îl conduce. Sper ca orădenii să vină şi s-şi exprime votul“, a precizat Bolojan.
 
UPDATE Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, a votat, sâmbătă dimineaţă, la scurt timp de la deschiderea secţiilor de vot pentru referendumul de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei, el spunând că „acest vot democratic este pentru noi şi pentru urmaşii noştri, pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri".
 
UPDATE Premierul Viorica Dăncilă a votat. Şefa Guvernului a mers pentru vot la Liceul Jean Monnet, loc unde a subliniat că ea a pus ştampila conform valorilor ei (vezi aici ce vota Dăncilă în 2015)
 
UPDATE Ministrul Turismului, Bogdan Trif, e primul ministrul din Guvernul Dăncilă care a mers la vot. Acesta a votat „Cu siguranţă oamenii nu sunt de acord cu adopţia copiilor de către cupluri homosexuale“, a declarat Trif.
 
UPDATE Procesul de vot a început la ora 07.00.
 

Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat în 11 septembrie proiectul legislativ care îşi propune revizuirea articolului 48 din Constituţie, în sensul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, aşa cum este în prezent. “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României.

 

AEP: 18.950.674 de alegători figurau în 5 octombrie în Registrul electoral, din care 672.178 au domiciliul în străinătate

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674, care pot vota la referendum în 18.662 de secţii organizate în ţară şi 378 în străinătate, anunţă Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
 
Dintre aceştia, 18.278.496 sunt cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.780.733 sunt posesori de carte de identitate, iar 672.178 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS.
 
Diferenţa faţă de ultima informare a Autorităţii Electorale Permanente, din data de 02.10.2018, este de 1.047 de alegători şi apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia, precizează AEP.
 
Numărul total al secţiilor de votare organizate în România este de 18.662. Lista secţiilor de votare din România, ce cuprinde sediul, adresa şi delimitările fiecărei secţii de votare, poate fi vizualizată accesând http://www.roaep.ro/management-electoral/geografie-electorala/registrul-sectiilor-de-votare/   
 
Cei 672.178 de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS, nu sunt repartizaţi pe nicio listă electorală permanentă deoarece, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare „la secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare”.
 
Numărul total de secţii de votare organizate în străinătate este de 378. Lista acestora poate fi vizualizată accesând link-ul http://www.mae.ro/node/46944
 
Secţiile de votare vor fi deschise sâmbătă şi duminică între orele 7.00 şi 21.00
 
Întrebarea adresată alegătorilor la referendum va fi „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", iar la aceasta alegătorii trebuie să răspundă cu „Da" sau „Nu".
 
Cetăţenii vor vota la secţia de votare unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente. Cei care în ziua referendumului se află într-o altă localitate decât cea în care sunt înscrişi în lista electorală pot vota în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
 
Cetăţenii români aflaţi în străinătate vor vota la secţiile de la misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale
 
Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate.
 
În ansamblu, votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 58 de ore. A început vineri, la ora 21:00, ora Ronâniei, în Auckland şi se va încheia luni dimineaţă la ora 7:00, ora României, pe Coasta de Vest a SUA şi în Canada. 
 
Pot vota toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
 
Participanţii la vot vor prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate sau adeverinţa care ţine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "Votat". Ştampila se va aplica într-unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, în funcţie de opţiune, iar după ce a votat, participantul va îndoi buletinul şi îl va introduce în urnă. Ştampila se restituie preşedintelui de secţie.
 
Pentru persoanele care nu se pot deplasa vor fi disponibile urnele mobile.
 
Votul multiplu se pedepseşte cu închisoarea.
 

Peste 21 de milioane de buletine de vot, tipărite pentru referendumul pentru revizuirea Constituţiei

Peste 21 de milioane de vot au fost tipărite şi aproape 96.000 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi peste 19,4 milioane de timbre autocolante au fost confecţionate pentru referendumul pentru revizuirea Constituţiei, potrivit Ministerului de Interne.
 
Instituţia Prefectului Capitalei a solicitat majorarea bugetului pentru referendum cu 516.000 de lei.
 
La nivel naţional sunt organizate 18.662 de secţii de votare.
 
Potrivit MAI, aproape 38.000 de poliţişti, pompieri, jandarmi şi poliţişti de frontieră vor fi sâmbătă şi duminică în teren, în plus faţă de dispozitivul curent.
 

Aproximativ 4.000 de preşedinţi de secţii de votare s-au retras înainte de referendum

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, a precizat că cei mai mulţi dintre cei care s-au retras au invocat motive personale. El a precizat că acest lucru nu este neobişnuit, iar procesul electoral nu va fi afectat.
 
„Nu este o cifră foarte mare, pentru că vorbim de o cifră de aproximativ 4.000 de oameni la nivel naţional, iar baza de date pusă la dispoziţie de AEP preşedinţilor de tribunale este de aproximativ 60.000 de persoane. La fel s-a întâmplat şi la alegerile locale în 2016, la fel şi la parlamentare. (...) Deci dacă vorbim la referendum de secţie de votare doar cu preşedinte, nu este nicio criză pentru că oamenii se retrag”, a declarat joi vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, la finalul unei şedinţe de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei.
 
De asemenea, a mai spus vicepreşedintele AEP, numărul de retrageri la acest referendum este mai mic decât cel de la alegerile din 2016, acolo existând chiar mai multe probleme din cauza situaţiilor de incompatibilitate.
 
„Nu s-au retras mai mulţi acum decât la alegeri. Au fost mai multe probleme la alegerile locale, unde majoritatea retragerilor au fost determinate de incompatibilităţile provocate de funcţia de expert electoral şi eventualele rude care candidau. Acolo avem cel mai mare număr de candidaţi, incompatibilităţile mergând până la gradul al doilea de rudenie. Acolo am avut cel mai mare număr de retrageri şi înlocuiri”, a declarat Marian Muhuleţ.
 

Rezultatele referendumului

Referendumul este valid dacă prezenţa la vot este de 30 la sută, iar 25 la sută dintre cei care participă votează „Da”.
 
Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.
Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirma rezultatele acestuia.
 
Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului.Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.
 

CNA a eliminat interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota”. ActiveWatch: Modificarea este grav părtinitoare

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a modificat, cu trei zile înainte de procesul de consultare, regulile de desfăşurare a campaniei pentru referendum, schimbare pe care organizaţia ActiveWatch o defineşte ca „grav părtinitoare”.
 
Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20.09.2018 - care prevede ca „de la încheierea campaniei pentru referendum şi până la ora închiderii urnelor sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie, difuzarea anchetelor de tip vox pop; dezbateri şi comentarii legate de problema supusă referendumului; îndemnuri de a vota pentru sau împotriva propunerilor ce fac obiectul referendumului, ori îndemnuri de a vota sau de a nu vota” - a fost schimbat, fiind eliminată interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota”.
 
Astfel, prevederea de la litera c) a devenit: „îndemnuri de a vota pentru sau împotriva propunerii ce face obiectul referendumului”.
 
„Această decizie este inacceptabilă din două motive: modifică regulile referendumului în timpul referendumului, iar modificarea este grav părtinitoare, favorizând încurajarea participării cetăţenilor la referendum”, a transmis ActiveWatch, organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.
 
În ceea ce priveşte data la care s-a comis intervenţia CNA, a fost încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia. Articolul 65 al Codului cere să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puţin de un an înainte de momentul consultării publicului. Comisia de la Veneţia asociază încălcarea acestei recomandări cu intenţia manipulării consultării publice.
 
CNA a schimbat regula cu trei zile înainte de referendum. „Concret, modificarea adusă de CNA este eliminarea interdicţiei de a face campanie «pentru sau împotriva participării la referendum» în timpul exprimării votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului, sâmbătă 6 octombrie, şi duminică 7 octombrie”.
 
Înainte de această modificare, articolul 8 al Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin DA sau NU, cât şi prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului. „Spiritul acestei reglementări - regăsită în legislaţia oricărei ţări democrate - este de a acorda participanţilor la procesul de consultare publică un timp de meditaţie neinfluenţat de campaniile de propagandă şi de a preveni riscul declanşării unor conflicte între cetăţeni în timpul exercitării votului”.
 
„Intervenţia CNA are un efect major pentru că, în condiţiile referendumului pe care îl reglementează, participarea sau neparticiparea la vot a devenit tema care a divizat societatea românească. Această situaţie este bine cunoscută de membrii CNA, care monitorizează conţinutul dezbaterilor difuzate de radiouri şi televiziuni şi au avut prilejul să constate că lupta nu se poartă între DA şi NU, ci între susţinătorii participării la referendum şi cei care recomandă boicotul”.
 
Prin intervenţia sa, mai spun membrii ActiveWatch, CNA permite instituţiilor media să difuzeze campanii de îndemn la participare la vot, campanii care pot influenţa rezultatul referendumului în favoarea uneia dintre opţiuni, atunci când nu sunt prezentate ambele poziţii. Ori, îndemnul de participare la vot poate fi prezentat de instituţii media partizane, ca fiind „neutru”, în absenţa punctului de vedere opus, al refuzului participării la referendum.
 
Această „nefastă modificare a regulilor, decisă de o majoritate a membrilor CNA  (au fost doar trei voturi contra), a fost - conform declaraţiilor mai multor membri ai CNA - consecinţa directă a intervenţiei unei delegaţii de reprezentanţi ai unor biserici şi ai unor instituţii media – radiouri şi televiziuni - aparţinând cultelor, la nivelul conducerii Consiliului”.
 
Decizia este cu atât mai gravă cu cât Consiliul a încălcat un principiu pe care instituţia, prin propriile reglementări, îl impune radiodifuzorilor: „audiatur et altera pars”. Practic, membrii CNA au decis fără să-i consulte şi să-i asculte pe reprezentanţii celuilalt punct de vedere.
 
„Faptul că CNA a renunţat la principii democratice în urma acestei presiuni, consolidează suspiciunile privind caracterul manipulatoriu al acestui controversat proces de consultare publică, compromit credibilitatea instituţiei şi riscă să împovăreze dosarul românesc al agresiunilor asupra statului de drept”, afirmă ActiveWatch.
 

ONG-urile, îngrijorate în legătură cu desfăşurarea referendumului

Deşi autorităţile au dat asigurări că referendumul se va desfăşura în bune condiţii şi în conformitate cu legea, ONG-urile îşi exprimă îngrijorarea şi au îndoieli cu privire la acest lucru.
 
Expert Forum atrage atenţia că lipsa unui sistem informatic de monitorizare a votului cresc şansele ca referendumul să fie fraudat. Mai mult, spune organizaţia, nici nu există mecanisme aplicabile şi eficiente prin care se poate verifica frauda, fiind dificil de dovedit şi verificat.
 
„În contextul lipsei SIMPV din procesul de organizare a referendumului şi a utilizării extensive a listelor suplimentare, nu există mecanisme aplicabile şi eficiente prin care se poate verifica frauda la referendum. (...) Biroul Electoral Central transmite către Autoritatea Electorală Permanentă listele electorale, iar persoanele interesate pot reclama în maximum 15 zile de la data constatării valabilităţii referendumului naţional, cu probe, eventuale fraude. AEP verifică listele electorale din secţia respectivă şi poate sesiza organele penale. Cu toate acestea, aducerea unor probe este foarte dificilă şi considerăm că numărul persoanelor care pot înainta astfel de plângeri este foarte redus. Mai mult, alegătorii nu pot verifica dacă există semnături în listele electorale în locul lor, dacă nu au participat la referendum”, arată Expert Forum.
 
În cazul în care este constatată o fraudă electorală într-o secţie de votare sau într-o circumscripţie electorală, BEC dispune anularea rezultatelor referendumul în cadrul acelei secţii sau în circumscripţie, explică ONG-ul. Procedura de solicitare pentru anularea rezultatelor este reglementată prin lege, însă nu este clar cine poate cere, la alegeri fiind vorba despre competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
 
Nu în ultimul rând, în OUG 86/2018 privind organizarea referendumului este modificată formula de calcul al voturilor. Astfel, dacă înainte se preciza că numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma voturilor pentru opţiunea „Da”, pentru „Nu” şi cele nule, acum se precizează că numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma totală a voturilor. Expert Forum spune că această formulare poate genera confuzii şi riscuri pentru fraudă şi poate facilita atingerea cvorumului în condiţii incorecte.
 
„Aceste modificări, precum şi lipsa de certitudine cu privire la anumite proceduri importante creează un climat de lipsă de încredere în corectitudinea modului de organizare a referendumului şi în mecanismele de contestare a neregulilor şi fraudelor. Mai mult, încalcă principii şi condiţii enunţate în Codul bunelor practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveste existenţa unui sistem de recurs efectiv sau libera exprimare a voinţei electoratului şi combaterea fraudei”, conchide Expert Forum.
 
La rândul lor, cei de la Funky Citizens le recomandă cetăţenilor să raporteze orice neregulă pe site-ul www.votcorect.ro. Pentru asistenţă electorală, cetăţenii pot apel la numărul de telefon 0800.080.200 (gratuit, pentru România) sau la +40212.039.020 (cu plată, pentru diaspora), atât sâmbătă, cât şi duminică, între orele 6.00 şi 22.00.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: