Proiectul pentru creşterea puterii poliţiştilor, aprobat de Guvern. Cu cât cresc amenzile şi la ce comenzi ale agenţilor trebuie să vă supuneţi
0
După 4 luni de dezbatere publică, noua formă a proiectului legislativ prin care MAI vrea să sporească substanţial puterea şi autoritatea poliţistului a fost aprobată astăzi de Guvern.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) susţine că proiectul a fost modificat în urma consultării societăţii civile, organizaţiilor non-guvernamentale, organizaţiilor sindicale şi profesionale ale poliţiştilor. La această formă a proiectului au contribuit, printre alţii: Apador-CH, ActiveWatch, GRADO, Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României. Modificările propuse nu au incidenţă asupra reglementărilor privind adunările publice mai susţine MAI.
Printre altele, conform documentului, poliţistul are dreptul să solicite unui suspect să adopte o poziţie inofensivă (ţinerea mâinilor la vedere, deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziţiei şezut sau culcat).
Dacă persoana nu se supune solicitărilor poliţistului sau se apropie de poliţist după ce, în prealabil, a fost avertizată verbal prin cuvintele „Stai, poliţia! – Nu te apropia!”, se prezumă intenţia unei acţiuni violente împotriva poliţistului.
La rândul lor, reprezentanţii poliţiştilor au considerat cu ceva timp în urmă că o protecţie reală a oamenilor legii nu se poate face decât printr-o finanţare adecvată, pentru a se acoperi deficitul de personal, dar şi cel logistic şi că proiectul nu rezolvă problemele de fond.
Când te legitimează poliţia
Astfel, în proiectul de lege sunt enumerate situaţiile în care poliţistul va avea dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea unei persoane, respectiv dacă aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta sau aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie, ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanţe, necesită sprijinul organelor abilitate.
Legitimarea se mai poate face dacă descrierea celui oprit corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii.
În plus, dacă persoana desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice sau dacă aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat.
Cum te legitimează? Cam ca-n filmele americane
Poliţistul are dreptul să solicite persoanei legitimate să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Totodată, poate să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control. Prin poziţie inofensivă se înţelege: ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziţiei şezut, adoptarea poziţiei culcat sau altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.
Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care-l poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei.
Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.
Dacă nu vă supuneţi, suportaţi consecinţele
Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliţia, stai! – Nu te apropia!, ori de a nu se conforma solicitărilor poliţistului (să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, respectiv să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a controlului corporal).
Persoanele oprite au dreptul să ştie de ce sunt legimate şi dreptul la avocat
Textul proiectului cuprinde şi drepturile persoanelor legitimate. De exemplu, persoana legitimată are dreptul de a fi informată verbal, de către poliţist, cu privire la motivul legitimării.
De asemenea, persoana condusă la sediul poliţiei are dreptul de a fi informată cu privire la: motivele conducerii, drepturile pe care le poate exercita, dreptul de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, dreptul de a fi asistată de un avocat, de a comunica direct cu acesta în condiţii de confidenţialitate, de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, de a informa un membru de familie sau altă persoană pe care o indică, de a fi consultată de un medic, de a comunica prin interpret dacă nu înţelege limba română sau dacă, din cauza unor deficienţe, nu se poate exprima.
Când poate fi o persoană dusă la secţie. Nu poate fi ţinută mai mult de 8 ore
Poliţistul va avea dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra sa, există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică sau dacă luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
După verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei, poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei, fără a se depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării. La expirarea acestui termen, persoana are dreptul de a părăsi sediul poliţiei. Dacă identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, termenul se poate prelungi, motivat, până la 12 ore.
În prezent, Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române prevede că o persoană poate fi condusă la sediul Poliţiei în vederea identificării şi luării măsurilor legale pentru cel mult 24 de ore.
În proiectul aprobat de Guvern se menţionează că poliţistul trebuie să întocmească un proces-verbal în care consemnează motivele conducerii persoanei la sediul poliţiei, măsurile realizate cu această ocazie, precum şi, după caz, motivele prelungirii termenului de 8 ore.
Persoana condusă la sediul poliţiei are posibilitatea de a contesta măsura dispusă de poliţist, înainte de încetarea acesteia, la şeful ierarhic al poliţistului.
Neprezentarea cărţii de identitate costă între 500 şi 1.500 de lei
De asemenea, prin proiect se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru refuzul de a da relaţii cu privire la identitate (de la 100 – 500 lei, limitele cuantumului devin 500 – 1500 lei) având în vedere că refuzul de legitimare presupune deplasarea persoanei şi identificarea la sediul poliţiei, timp în care poliţistul nu poate interveni la alte cazuri ce reclamă prezenţa sa în teren. De multe ori refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situaţii tensionate în interacţiunea poliţist-cetăţean.
Petrecerea în spaţiu public vă lasă fără 3.000 de lei
Se propune creşterea valorii amenzilor pentru organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe (de la 500 – 1.500 lei, limitele cuantumului devin 2.000 – 3.000 lei).
În caz de repetare, într-un interval de 24 de ore, a faptei constând în organizarea de petreceri private în spaţiul public, amenda va fi cuprinsă între 3.000 şi 6.000 lei.
Dacă nici această amendă nu conduce la restabilirea ordinii publice, poliţistul poate aplica sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, urmând ca procesul-verbal de constatare a contravenţiei să fie înaintat, în cel mult 48 de ore, instanţei competente.
Prin proiect se propune incriminarea faptei persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-şi îndeplini, în condiţiile legii, obligaţii de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat. Această infracţiune va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, cum ar fi, spre exemplu, ultrajul.
Se încarcă comentariile...
