Fostul secretar de stat Adrian Sanda, trimis în judecată în dosarul certificatelor de revoluţionar false

Procurorii Parchetului General au dispus trimiterea în judecată a fostului secretar de stat Adrian Sanda, alături de alte persoane, în dosarul certificatelor de revoluţionar false.

290 de persoane primesc ilegal o indemnizaţie lunară de „Luptător cu rol determinant”  în valoare de 2.020 de lei după ce cinci oraşe, respectiv Deva, Buzău, Brăila, Târgovişte şi Herculane, au fost trecute ilegal în categoria localităţilor în care au murit oameni până în 22 decembrie 1989, momentul în care Nicolae Ceauşescu a fugit. 

Astfel, statul a fost păgubit cu 12,8 milioane de lei. Însă, procurorii susţin că în total, aproape 3.505 persoane care au obţinut până în prezent titlul de „Luptător cu rol determinant în Revoluţie” nu îndeplineau condiţiile cerute de lege.

Detaliile apar în ancheta procurorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General. 

Cum a început totul

Saga titlurilor de „Luptător cu rol determinant” începe cu o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta. Se întâmpla în decembrie 2014, când, sub „motivaţia respectării adevărului istoric”, Executivul hotăra crearea unei noi categorii de revoluţionari: „Luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”. Concret, ordonanţa le oferea revoluţionarilor ocazia să-şi preschimbe vechiul certificat şi, obţinând noua titulatură, să-şi recapete indemnizaţiile lunare pe care Guvernul Boc le suspendase în 2012.

„Este vorba de cei care au ieşit în stradă înainte de fuga lui Ceauşescu, în oraşe precum Timişoara, Sibiu, Cluj sau Bucureşti. Oamenii care şi-au riscat viaţa şi care au ocupat sediile puterii comuniste“, spunea pentru „Adevărul”, în august 2015, Adrian Sanda, secretarul de stat al revoluţionarilor şi omul însărcinat să coordoneze procesul de preschimbare.

În realitate însă, procurorii spun că acest titlu a fost primit de persoane care nu-l meritau. Una dintre portiţe a fost declararea unor oraşe în care nu s-a tras un glonţ înainte de 22 decembrie 1989, ca fiind localităţi în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului. Comisia de analiză din cadrul SSPR, din care făceau parte Sanda, Tănase şi Cechi, a închis ochii atunci când a inclus pe pe această listă oraşele Deva, Buzău, Brăila, Târgovişte şi Herculane.

Declaraţia unui fost miliţian

Concret, din anchetă reiese că membrii Comisiei SSPR au decis pe 8 ianuarie 2016 includerea oraşului Herculane în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, al solicitarea Asociaţiei Revoluţionarilor 1989 Herculane. Totul s-a făcut în baza unei declaraţii notariale date de un un fost plutonier de Miliţie, Adrian Puiu Şumandan, scos în rezervă în 1996, care a declarat că în ziua de 21 decembrie 1989 a reţinut un localnic, pe Ion Havrielo, care ar fi scandat lozinci împotriva conducerii PCR şi a lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, 13 persoane au obţinut titlul de „Luptător cu rol determinant” şi indemnizaţia de 2.020 de lei.

Procurorii spun însă că SSPR a ignorat în mod vădit o adresă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare din care reiese că, „în oraşul Băile Herculane, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10, nu au existat persoane ucise, rănite sau reţinute”.

Mai mult, comisia SSPR a ignorant şi o declaraţie notarială dată de un fost ofiţer operativ de Miliţie, Aurică Bordea, care a explicat că  Ion Havrielo a fost condus la sediul miliţiei, fiind cercetat conform Decretului 153/1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică, fiind sancţionat contravenţional şi eliberat după câteva ore.