Cum angaja plutonierul Smadici soldaţi profesionişti în Armata Română pe şpagă

Cum angaja plutonierul Smadici soldaţi profesionişti în Armata Română pe şpagă

Foto: Arhiva Adevarul

Ancheta în cazul plutonierului Marius Smadici, acuzat de şase infracţiuni de trafic de influenţă, ar putea ajunge şi la doi ofiţeri. Cercetările au scos la iveală cum subofiţerul a pus la punct o adevărată afacere cu soldaţi pentru Armată: şpagă contra subiecte la testul psihologic pentru angajarea ca soldat gradat profesionist

Plutonierul adjunct Marius Smadici din cadrul Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare (UM 02541) Câmpulung Moldovenesc (Suceava) a fost arestat la sfârşitul săptămânii trecute de Tribunalul Bucureşti fiind acuzat de şase infracţiuni de trafic de influenţă. Concret, Smadicia este acuzat că a pretins şi primit de la mai multe persoane sute de euro pentru a le facilita trecerea testului psihologic în vederea angajării în cadrul MApN ca soldat gradat profesionist.

Plutonierul a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra membrilor comisiei de examinare şi pe lângă alte cadre militare din MApN. Potrivit unor surse judiciare, cazul a  fost intrumentat iniţial de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, dar după ce procurorii militari au observat că în dosar ar putea fi implicaţi şi doi ofiţeri, întreaga anchetă a fost declinată la DNA.

Refuzat la Academia din Sibiu

Potrivit datelor din anchetă, Marius Smadici a avut acces la testele psihologice pe care candidaţii urmau să le susţină. Unul dintre denunţătorii din acest dosar a povestit la DNA că i-a dat lui Smadici, în aprilie 2016, 500 de euro, pentru a afla din timp ce urmează să primească la test. Fiul denunţătorului voia să se înscrie la Academia Forţelor Terestre din Sibiu şi avea nevoie de acest examen. Testarea a avut loc pe 19 mai 2016, iar pe 18 mai, denunţătorul s-a dus acasă la Smadici şi a primit testele. Astfel, fiul denunţătorului a promovat fără probleme proba psihologică.

Totuşi, Academia nu a acceptat adeverinţa de promovare a testului, eliberat de Centrul Zonal din Câmpulung Moldovenesc, deoarece aceasta era valabilă doar pentru anumite categorii de arme pentru care acesta nu era însă apt medical. În această situaţie, părintele a cerut şpaga de 500 de euro înapoi.  Discuţiile telefonice au fost interceptate de procurorii DNA. „Profesionist”, Smadici a returnat banii pe 29 iulie, iar întâlnirea a fost monitorizată ambiental. Acesta este doar un singur caz din cele şase pentru care Smadici este acuzat.

Reţeta era imbatabilă

Un alt tânăr i-a plătit lui Smadici suma de 1.000 de euro, în două tranşe. 400 de euro în aprilie, şi 600 de euro în iulie. În schimb, bărbatul a primit de la plutonierul adjutant două variante de teste psihologice din care una urma să o susţină cu ocazia testării propriu-zise. 

Întâlnirea a avut loc pe 6 iulie, iar testarea pe 7 iulie. Din nou, reţeta de fraudare a examenului a fost imbatabilă. Pe 24 august 2016, un angajat de la Biroului de Informare Recrutrare Suceava l-a sunat pe tânăr şi l-a informat că a promovat examenul de admitere pentru un post de soldat gradat profesionist în cadrul MApN. El avea asigurat un post la o unitate militară din oraşul Piatra Neamţ, şi până în luna decembrie 2016, urma să fie repartizat.

În mod similar a procedat Smadici cu un alt candidat, care voia să promoveze probele psihologică şi sportivă. Preţul a fost de 1.600 de euro, bani pe care i-a încasat în două rate. El i-a pus la dispoziţie candidatului două variante de teste psihologice din care una urma să o susţină a doua zi. În cazul probei sportive, Smadici l-a condus pe candidat, cu o zi înaintea examenului, în incinta unităţii militare, i-a arătat ce probe se vor susţine şi l-a lăsat să se antreneze. Tînărul a fost declarat admis.

Precedent: zeci de ofiţeri, condamnaţi

Cazul de la Câmpulung Moldovenesc  este aproape identic cu cele din 2009-2010, când au fost fraudate mai multe examene de angajare la Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza şi la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti. Aproape 100 de ofiţeri superiori şi candidaţi au fost condamnaţi în acel dosar.

Cele mai cunoscute nume sunt ale generalului de brigadă (rezervă) Ion Marian, şeful Direcţiei de Management şi Resurse Umane din MApN - 4 ani, sau generalul maior Mihai Chiriţă, fost şef al Direcţiei de Instrucţie si Doctrine din cadrul Statului Major General din MApN - 2 ani.


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările