Corvetele „Made in Romania“. Cum vor arăta şi care este rivalul rusesc

Corvetele „Made in Romania“. Cum vor arăta şi care este rivalul rusesc

Companiile germane au costruit corvete şi pentru aliaţi FOTO marine.de

Guvernul a aprobat, în şedinţa de săptămâna trecută, o hotărâre pentru încheierea unui acord-cadru pentru patru corvete construite şi dotate pe un şantier naval din România. Odată construite şi scoase la apă, navele vor desfăşura, printre altele, acţiuni militare, independent sau în cadrul unor grupări multinaţionale ale alianţei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În acest moment, la nivel mondial, sunt în serviciu 262 de corvete plus navele americane care sunt catalogate ca nave de luptă pentru zona litorală.

Potrivit Hotărârii de Guvern, prima corvetă urmează a fi construită şi dotată în maximum trei ani de la semnarea primului contract subsecvent, urmând ca, în funcţie de alocările bugetare, programul să fie definitivat în maximum şapte ani. 

Capacităţile tehnologice există

Expertul Aurel Cazacu susţine că termenul de 3 ani pentru prima corvetă, respectiv 7 ani pentru gruparea de 4 corvete este perfect realizabil. „Avem şantiere navale extrem de performante. Numai dacă ne gândin la cele din Constanţa, Galaţi sau Brăila. De exemplu, la Galaţi olandezii au şi construit corpurile pentru trei nave militare pe care apoi le-au transferat la ei în ţară pentru echipare. Din motive de securitate pentru că au încercat să ţină gradul de echipare confidenţial”, spune Cazacu. Analistul consideră însă că este foarte important că statul a ales ca navele să fie construite în ţară pentru industria orizontală. „În afară de cocă, aceste nave sunt echipate cu aparatură extrem de modernă. Trebuie identificate companiile autohtone de înaltă tehnologie care pot participa la proiect”, crede Cazacu.

Durată de viaţă de 30 de ani

Ministerul Apărării are, pe lângă argumentele financiare, şi alte motive pentru care consideră important ca navele să fie fabricate în România.

Astfel, conform documentelor MApN în acest fel se elimină riscul ca, în cazul unei situaţii de criză internaţională sau chiar regională, realizarea navelor să fie întreruptă sau perturbată din motive diplomatice, politice sau militare. În plus, se creează premisele „constituirii unui centru de mentenanţă în România, cu responsabilităţi în realizarea mentenanţei/modernizării pe ciclul de viaţă al navelor”. Fiind de concepţie modernă, aceste nave vor avea o durată de viaţă de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive.

La pachet se modernizează şi fregatele tip 22

În proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea corvetelor pentru Forţele Navale se arată că aceste nave vor avea ca misiune şi „participarea la operaţii şi misiuni internaţionale, conform planurilor aprobate”. Totul în cadrul unor grupări navale împreună cu cele două fregate T22 R.

Tocmai din acest motiv, MApN vrea ca în cadrul programului de realizare a corvetelor să fie introdusă obligativitatea modernizării fregatelor tip T22 R. Concret, se va merge în paralel cu construcţia corvetelor şi modernizarea fragatelor astfel că, la finalizarea programului, grupările navale să fie gata de luptă. Analistul Aurel Cazacu care are o îndelungată experienţă în industria românească de apărare, ocupând funcţii de conducere în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Economiei – Romtehnica şi Romarm crede că lucrurile pot fi duse mai departe în acest domeniu. „Dacă tot selectăm un partener serios de ce să ne limităm la corvete şi fregate. Cu aceeaşi companie se pot finaliza şi programe de dotare cu nave mai mici, de supraveghere, pentru Garda de Coastă. Noi am luat astfel de nave fabricate în Germania. Acum le putem face aici”, a precizat Cazacu.

Experienţă de cel puţin 15 ani

Executivul a anunţat că la programul corvetelor, a cărui valoare estimată se ridică la aproximativ 1,6 miliarde de euro inclusiv TVA, pot participa operatori economici din state membre ale NATO şi UE, care au în portofoliu nave similare livrate în ultimii 15 ani. Astfel s-a avut în vedere asigurarea interoperabilităţii cu alte capabilităţi militare similare ale statelor membre UE şi NATO. Conform lui Aurel Cazacu, cel mai probabil, achiziţia se va face printr-o selecţie de oferte, în finală ajungând două companii posibil partenere. „Două criterii importante de selecţie vor fi cifra de afaceri şi experienţa în domeniu”, a conchis Cazacu.

Ce am putea alege

Corvetele multifuncţionale sunt cele mai mici nave care pot fi catalogate “de război”.  Au un deplasament situatîntre 500 şi 2000 de tone şi, mai recent, pot ajunge şi la 3.000 de tone. Spre comparaţie, fregatele de tip 22 aflate în dotarea Forţelor Navale au un deplasament de 4.900 de tone.
Corvetele moderne au o lungime de 128 metri, sunt foarte bine dotate din punct de vedere al armamentului şi echipamentelor electronice. Sunt considerate foarte manevrabile şi perfecte pentru misiuni de atac rapid. Mare parte din aceste nave sunt dotate şi cu elicopter pentru lupta anti-submarin.
 
Companii din ţări partenere cum ar fi Germania, Olanda, Franţa, Italia sau Portugalia au în portofoliu, printre altele, proiectarea şi  fabricarea corvetelor.

Partenerii din alianţă ca Germania sau Norvegia au făcut un pas înainte şi  au chiar şi câteva nave din această clasă cu capabilităţi stealth – amprente radar foarte limitate, lucru care le face greu de detectat.

Grisha are o concepţie din anii ’80, dar sunt şi cele moderne din clasa Buyan

Flota Rusiei are, la nivel mondial, cel mai mare număr de corvete în dotare. Astfel, din cele  262 existente în acest moment, Rusia are 48 de astfel de nave. În general este vorba de nave concepute şi fabricate în anii ’70-’80, clasa  Albatros (cod NATO Grisha III). Sunt destul de rapide, pot îndeplini misiuni de luptă anti-submarin, iar câteva astfel  nave au fost construite special pentru dotarea diviziei de pază a frontierei din cadrul KGB.   

În Marea Neagră Rusia mai are şi corvete  moderne din 2015 (clasa Buyan) toate dotate cu rachete Caliber, rachete care pot fi folosite atât împotriva navelor de suprafaţă, cât şi împotriva ţintelor de pe uscat. În plus, Flota Rusă vrea să aducă în Marea şi alte şase corvete moderne, dar din clasa Uragan. 



citeste totul despre: