CCR susţine că rapoartele MCV şi recomandările Comisiei Europene nu sunt obligatorii pentru statul român

Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 prin care a fost instituit Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV), chiar dacă este obligatorie pentru statul căruia i se adresează, nu poate avea relevanţă constituţională, susţine Curtea Constituţională a României, după cum arată publicaţia ziare.com.

 Potrivit judecătorilor, Decizia 2006/928/CE "nici nu dezvoltă o normă constituţională, fiind circumscrisă celor existente, şi nici nu complineste o lacună a Legii fundamentale naţionale."

Motivarea apare în decizia CCR din 18 martie 2019, atunci când, potrivit ziare.com, Curtea a hotărât cu majoritate de voturi că ordonanţă de urgenţă privind operaţionalizarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu încalcă legea fundamentală, respingând astfel criticile PNL şi USR la acest act normativ.

Instituţiile europene sugerează direcţii de acţiune, fără a impune vreo obligaţie

CCR arată că, având în vedere lipsa de relevanţă constituţională a Deciziei 2006/928/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puţîn poate fi reţinută relevanţă constituţională a rapoartelor emise în cadrul MCV.

 „Toate aceste obiective urmăresc consolidarea ”unui sistem judiciar şi administrativ imparţial, independent şi eficient, înzestrat cu mijloace suficiente, între altele, pentru a lupta împotriva corupţiei”, astfel încât ”deciziile şi practicile administrative şi judiciare din toate statele membre să respecte pe deplin statul de drept”. Obiectivele urmărite se subsumează deci principiului statului de drept şi dreptului la un proces echitabil, consacrate expres de art.1 alin.(3) şi art.21 din Constituţia României. Însă, fără a diminua importanţa reglementării unor astfel de obiective, Curtea constată că norma de drept european nu prevede obligaţii concrete (cu excepţia celei privind înfiinţarea unei agenţii pentru integritate) sau garanţii efective care, împreună sau separat, să contribuie la realizarea principiului statului de drept, ci trasează o serie de linii directoare, cu caracter de maximă generalitate şi cu valoare preponderent

politică”, se arată în motivarea CCR. 

Judecătorii fac trimitere la un articol din Constituţie - 148 alin. (2), potrivit căruia doar "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

CCR susţine că, deşi sunt acte adoptate în temeiul unei decizii, rapoartele Comisiei Europene cuprind dispoziţii cu caracter de recomandare, în urmă evaluării realizate, după prezentarea concluziilor, menţionându-se că "Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri: [...]". "Or, prin intermediul unei recomandări, instituţiile îşi fac cunoscută opinia şi sugerează direcţii de acţiune, fără a le impune însă vreo obligaţie legală destinatarilor recomandării", argumentează jduecătorii CCR.   

"În concluzie, chiar dacă aceste acte (Decizia 2006/928/CE şi rapoartele MCV) ar respectă condiţiile de claritate, precizie şi neechivoc, înţelesul acestora fiind stabilit de CJUE, respectivele acte nu constituie norme care se circumscriu nivelului de relevanţă constituţională necesar efectuării controlului de constituţionalitate prin raportare la ele.

Nefiind întrunită condiţionalitatea cumulativă stabilită în jurisprudenţa constanţa a instanţei constituţionale, Curtea reţine că acestea nu pot fundamenta o posibilă încălcare de către legea naţională a Constituţiei, că unică normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate", explică CCR.      

Cristi Danileţ: CCR spune clar că recomandările MCV sunt obligatorii

După publicarea ultimului raport MCV, în noiembrie anul trecut, judecătorul Cristi Danileţ a susţinut, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că recomandările acestui raport sunt obligatoriu de implementat în România, potrivit chiar deciziilor Curţii Constituţionale a României.

„Înainte ca cineva să spună o prostie, reamintesc că recomandările MCV sunt obligatoriu de implementat în România, în virtutea normelor constituţionale. O spune însăşi CCR în decizia nr. 2/2012 la pct. IV”, a scris magistratul

„Or, calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin (4) din Constituţie, potrivit cărora „ Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)”, se arată în decizia CCR menţionată.

Solicitarea de sesizare a CJUE, respinsă

Discuţiile despre Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene şi recomandările MCV au venit după ce parlamentarii PNL su USR au făcut o cerere de înaintare a unor întrebări preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), precum şi o cerere de suspendare a soluţionării cauzei care face obiectul controlului de constituţionalitate.

"Curtea nu poate trece cu vederea că majoritatea aspectelor pe care se întemeiază criticile autorilor cererii de înaintare a întrebărilor preliminare către CJUE privesc oportunitatea legiferării. Or, astfel de aspecte nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate efectuat de Curte", explică CCR.

Curtea a respins cererea de înaintare a unor întrebări preliminare către CJUE, că inadmisibilă, şi, implicit, cererea de suspendare a soluţionării cauzei care face obiectul controlului de constituţionalitate.