Alegeri în CSM. Consiliul are de ales între doi magistraţi cu viziuni diferite: Andreea Chiş şi Gabriela Baltag

Consiliul Superior al Magistraturii îşi alege astăzi conducerea pentru anul viitor, evenimentul fiind planificat pentru ora 13. Pentru funcţia de preşedinte candidează judecătoareale Andreea Chiş şi Gabriela Baltag, doi magistraţi care de-a lungul timpului au avut viziuni diferite privind sistemul judiciar. Pentru funcţia de vicepreşedinte, Secţia pentru Procurori l-a desemnat pe Nicolae Solomon.

În acest moment, şefia CSM este deţinută de către judecătorul Bogadan Mateescu.

Alegerile pentru preşedinţia CSM prefigurează, pentru anul următor, o serie de alte evenimente extrem de importante pentru sistemul juridic şi judiciar din România, în 2022 fiind planificată numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnarea conducerii Inspecţiei Judiciare, dar şi organizarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii.

Cele două nume pentru care vor fi exprimate sufragiile membrilor CSM, judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Ghiş, fac parte din tabere opuse de acţiune şi opinie manifestate în Consiliul Superior al Magistraturii. 

Gabriela Baltag, pe de o parte, a susţinut politica lui Tudorel Toader, ministrul PSD din perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, promovând înfiinţarea SIIJ şi criticând colaborarea dintre procurori şi ofiţerii de informaţii, precum şi activitatea DNA în perioada în care a fost condusă de Laura Codruţa Kovesi. O abordare similară au avut şi Lia Savonea, Margareta Ţinţ, Mariana Ghena şi Simona Marcu.

De cealaltă parte, Andrea Chiş face parte, alături de judecătorul Mihai Andrei Bălan, din tabăra reformistă a judecătorilor din CSM, de cele mai multe ori având poziţii opuse de ale celor din tabăra Savonea.

Candidatele pentru şefia CSM le-au prezentat colegilor proiectele manageriale care cuprind viziunile lor referitoare la conducerea Consiliului.

Baltag: Suntem Consiliul care a dovedit loialitate, dar a şi trădat, fără nicio remuşcare

Considerând Consiliul Superior al Magistraturii un standard de conduită judiciară, Gabriela Baltag, care provinde de la Tribunalul Neamţ şi a fost şefa Asociaţiei magistraţilor, vede conducerea CSM nu ca pe ”un act al marilor alianţe după cum nu poate fi niciunul al permanentelor controverse pentru a reuşi în atingerea obiectivelor.” 

”În ultimii ani de mandat al actualului Consiliu, atacurile care au vizat puterea judecătorească au fost directe şi au urmărit, în final, slăbirea forţei, dar mai ales a autorităţii acesteia”, spune Gabriela Baltag în preambulul proiectului său managerial, criticând prezentul în care ”justiţia a devenit un subiect permanent de reglare a supremaţiei (...) o monedă electorală şi o promisiune permanentă de bine universal”. 

Iată mai jos şi câteva dintre sublinierile proiectului managerial al judecătoarei Gabriela Baltag:

- "„Suntem Consiliul ce trecut de la o stare la alta cu o viteză de necrezut, care a construit şi demolat în acelaşi timp, a dovedit loialitate, dar a şi trădat, fără nicio remuşcare”

- ”Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este în măsură, împreună cu toţi ceilalţi membri ai Consiliului, să facă demersurile necesare şi să promoveze alături de celelalte două puteri în stat, un dialog bazat pe respect şi pe o recunoaştere reciprocă a importanţei şi locului fiecărei puteri 

în stat.”

- ”Susţin că întărirea şi protejarea independenţei justiţiei poate fi asigurată, la nivel de reprezentare, în sensul preluării preşedinţiei Consiliului Superior al Magistraturii de către membri judecători”

- ”Răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă o pârghie prin intermediul căreia celor vinovaţi de săvârşirea unor fapte care nu sunt compatibile funcţiei le sunt stabilite anumite sancţiuni, în funcţie şi de gravitatea situaţiilor reproşate şi probate, pe o paletă diversificată ce permite o individualizare obiectivă a situaţiei. Răspunderea disciplinară confirmă faptul că judecătorii nu sunt mai presus de lege, întrucât au obligaţia de a-şi îndeplini competenţele, atribuţiile la cele mai înalte standarde, în acord cu valorile care trebuie să-i însoţească permanent, precum corectitudinea, adevărul, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi cu respectarea corespunzătoare a normelor de procedură”

- ”Puterea judecătorească nu este cu adevărat independentă decât dacă dispune de un buget propriu pe care să-l poată negocia şi administra. O justiţie puternică este atunci când nu depinde de bunăvoinţa niciuneia dintre celelalte puteri în stat (...) Subfinanţarea cronică a instanţelor din ultimii ani a adâncit pauperizarea evidentă a puterii judecătoreşti care, deşi poate avea suficiente resurse pentru o eventuală autofinanţare( din taxele pe care le colectează şi care devin ,,bun” pentru alţi beneficiari), este menţinută cu un statut financiar de ,, Cenuşăreasă”, comparativ cu celelalte două puteri ale statului”.

- ”Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii împreună cu ceilalţi membri ai Consiliului pot depune toate diligenţele necesare pe lângă ordonatorul principal de credite pentru a urgenta înlăturarea discriminărilor şi, astfel, corectarea înţelegerii şi aplicării greşite a dispoziţiilor legii în materie de salarizare.”

- ”În ultima perioadă, Consiliul Superior al Magistraturii a dovedit că este mai puţin deschis pentru a aduce la cunoştinţa celor interesaţi informaţiile esenţiale ce ţin de funcţionarea sistemului judiciar. A devenit o instituţie rigidă, care a făcut din comunicare un ideal greu de atins”.

Andreea Chiş, despre postările magistraţilor: E nevoie de o conduită impecabilă

În ceea ce o priveşte pe Andrea Chiş, fost judecător la Curtea de Apel Cluj şi lector universitar dr. la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, în proiectul managerial punctează necesitatea ca Inspecţia Judiciară să publice soluţiile de clasare privind răspunderea disciplinară a magistraţilor, propunând, de asemenea, şi motivarea hotărârilor privind sancţionarea magistraţilor odată cu decizia.

Într-un interviu acordat mainnews.ro, magistratul susţine că este necesară reformarea Inspecţiei Judiciare, instituţie pe care o acuză că "umblă cu dublă măsură".

Referitor la expunerea magistraţilor pe reţelele sociale, Chiş spune că magistratul trebuie să evalueze singur dacă o postare afectează prestigiul justiţiei sau nu.

"Noi am creat nişte recomandări, şi în CSM, dar şi pe plan internaţional. Sunt recomandări, nu sunt obligatorii. Sunt nişte reguli generale, care orientează conduita. Nu o să răspundă clar la întrebarea dacă poţi să postezi o poză în care apari în costum de baie, de exemplu.

Trebuie să îţi dai seama singur dacă o postare poate să afecteze prestigiul instituţiei şi a sistemului din care faci parte, pentru că este esenţial. Pentru a veni în faţa justiţiabilului cu încredere, e nevoie de o conduită impecabilă din perspectiva societăţii, şi în viaţa publică, dar şi în viaţa privată, în anumite limite. Dacă în viaţa ta privată eşti într-un restaurant şi provoci un scandal, aceea nu mai este o limită a vieţii private.

Este, până la urmă, o chestiune de apreciere în concret dacă acea postare, indiferent dacă e vorba de imagini sau de text, aduce atingere imaginii sau prestigiului instituţiei din care faci parte", a spus Chiş.

Iată mai jos şi câteva dintre sublinierile proiectului managerial al judecătoarei Andrea Chiş:

-”Atunci când alegem oameni, avem în vedere mai multe criterii, toate plasate oarecum pe o axă a timpului. Ne uităm la ce realizări are persoana respectivă, ce performante are, ce profil de comunicator are, ce nivel de încredere manifestă, ce potenţial are să îndeplinească ceea ce promite. Trecut, prezent şi viitor.”

-”Tema centrală a mandatului meu este: „Totul sub semnul responsabilităţii”, iar Obiectivele Principale sunt I. Independenţă; II. Eficienţă; III. Transparenţă şi comunicare”.

-”Se impune şi revizuirea deciziei adoptate de prezentul consiliu asupra nepublicării hotărârilor în materie disciplinară pe site-ul consiliului. Câtă vreme minutele sunt publice, publicarea motivării soluţiei chiar nedefinitive e semn de asumare a responsabilităţii din partea membrilor secţiei disciplinare. Această măsură este necesară pentru a asigura transparenţa şi uniformitatea practicii secţiilor disciplinare, previzibilitatea soluţiilor, pentru a regla în mod preventiv comportamentul magistraţilor şi a satisface şi interesul public demonstrând că sistemul judiciar este responsabil şi ştie să corecteze greşelile în interiorul său.”

-”Se impune rediscutarea Regulamentului pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a se corecta posibile deficienţe sau lipsuri privitoare la exercitarea dreptului de a candida. CSM va trebui să manifeste grijă pentru a asigura posibilitatea tuturor celor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi doresc aceasta să candideze.”

-”Digitalizarea. Este nevoie de un demers comun al CSM şi al Ministerului Justiţiei pentru a impune un dosar digital, care în prima fază să reprezinte o alternativă alături de dosarul în format de hârtie, urmând ca în viitorul apropiat să îl înlocuiască cu totul, ceea ce ar reduce semnificativ costurile, inclusiv pe cele privind arhivarea. Acest demers împreună cu cel al standardizării şi limitării dimensiunilor actelor de procedură vor reduce semnificativ volumul de muncă în sistemul judiciar.”

-”Pentru consolidarea tuturor celorlalte obiective: garanţia independenţei, asumarea responsabilităţii şi creşterea eficienţei, unul dintre pilonii importanţi ai dezvoltării instituţionale  îl reprezintă transparenţa. Valoarea transparenţei este strâns legată de activitatea profesiei de magistrat, motiv pentru care trebuie să fie asumată în toate activităţile consiliului, ca model de organizare şi funcţionare instituţională.  Cel mai bun instrument prin care poate să fie asigurată transparenţa este comunicarea publică.”

-”Publicarea, cu condiţia anonimizării în cazul soluţiilor de clasare, a tuturor actelor Inspecţiei Judiciare privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, în vederea identificării posibilităţilor de practică neunitară la nivelul acestor instituţii, precum şi pentru previzibilitatea jurisprudenţei, ca măsură de protecţie a judecătorului şi procurorului; Publicarea, sub condiţia anonimatului, a chestiunilor etice ivite în practica soluţionării unor cereri de abţinere; Publicarea minutelor comisiilor consiliului şi a comunicatelor de presă cu precizarea membrilor în funcţie de votul acordat, atunci când nu există unanimitate; Publicarea notelor direcţiilor de specialitate ce stau la bază lucrărilor comisiilor de pregătire a Plenului şi secţiilor.”