Sute de elevi nu merg la şcoală. „Nu mai ştim ce să facem cu ei”

Fenomenul neşcolarizării în Republica Moldova persistă. Potrivit datelor prezentate de către direcţiile raionale de învăţământ, 221 de elevi nu erau şcolarizaţi la data de 10 octombrie 2014. Cei mai mulţi dintre ei sunt copii romi, pentru care nici autorităţile locale, dar nici statul nu au găsit soluţii.

Nisporeni este raionul unde nu frecventează orele cei mai mulţi elevi. Aici, la începutul lunii octombrie erau în jur de 60 de elevi neşcolarizaţi. Curios este faptul că toţi sunt din satul Vulcăneşti, o comună populată preponderent de romi. Şefa Direcţiei raionale de învăţământ, Nina Sterpu, spune că din 150 de elevi la şcoală vin în mediu pe zi doar 40 de copii.

Autobuzul salvator

„Este foarte dificil să monitorizăm procesul şcolarizării, din motivul că părinţii elevilor migrează foarte mult. În majoritatea cazurilor aceştia îi iau cu ei peste hotare. Elevii se prezintă la şcoală periodic - săptămâna viitoare poţi să nu-i mai vezi pe cei care vin astăzi la şcoală. Instituţionalizarea romilor e o problemă, care ţine nu doar de şcoală. E una de ordin social”, conchide Sterpu.

Şefa direcţiei spune că se depun eforturi considerabile pentru ca elevii să frecventeze şcoala. Astfel, de o săptămână Ministerul Educaţiei ar fi pus la dispoziţie copiilor din Vulcăneşti un autobuz şcolar, ca aceştia să se deplaseze la gimnaziul din satul vecin, Cioreşti. Cheltuielile pentru combustibil şi salariul şoferului le-au acoperit autorităţile raionale. „Încercăm să creăm mai multe posibilităţi. Credem că dacă le vom oferi acest autobuz, pentru a pleca într-o instituţie care nu este segregată, nu vor absenta de la ore. Nici nu avem de gând să optimizăm instituţia, pentru că la Vulcăneşti învaţă mulţi copii şi ei au nevoie de şcoală. Gimnaziul din Cioreşti are mai multe posibilităţi să integreze copiii de etnie romă. Uneori, nu mai ştim ce să facem cu ei”, adaugă Nina Sterpu.

Obiceiuri care favorizează abandonul

Oferirea autobuzului şcolar a dat rezultate. La cei şase copii, care parcurgeau zilnic un drum de 3-4 km prin pădure ca să ajungă la Cioreşti, s-au mai alăturat încă patru elevi. „Populaţia romă are obiceiurile sale, care uneori contravin programului educaţional, cum ar fi căsătoriile timpurii şi altele. Am încercat opţiunea cu autobuzul şcolar, numai să vină la ore. Dar şi profesorii mai merg prin sat şi îi îndeamnă să vină la lecţii. Am avut cazuri când am mers şi cu poliţistul pe la casele lor, dar forţa nu ajută, nici amenda nu ştiu dacă ar fi o soluţie. Sărăcia îi face să migreze peste hotare”, a subliniat directorul gimnaziului din Vulcăneşti, Gheorghe Adam.

Galina Mogorici, bunica unei eleve din gimnaziul Vulcăneşti, spune că dacă romii ar avea unde munci în RM, atunci nu ar mai pleca în Federaţia Rusă, iar odraslele lor ar merge la şcoală. „Nepoţica mea merge în fiecare zi la şcoală. Mama ei e plecată în Rusia să muncească şi a lăsat-o cu mine, dar cei care nu au bunici pleacă împreună cu părinţii şi abandonează şcoala. Am mai avut un nepot, care stătea tot cu mine, dar recent a venit mama sa şi l-a luat la Moscova. Uneori, îmi trimit nepoata în galoşi la şcoală, pentru că nu avem mulţi bani, numai de mâncare. Doar cei săraci umblă la şcoală”. Galina Mogorici crede că la vamă trebuie să interzică trecerea părinţilor cu copii în perioada şcolară.

Amenda nu e o soluţie

Şefa Direcţiei de învăţământ din raionul Călăraşi, Elena Gonţa, spune că această problemă ţine şi de asistenţa socială, poliţie, primărie. „Mai întâi, trebuie să cunoaştem motivul din care cauză elevul nu vine la şcoală, după care să se implice toţi actorii sociali. În ultima instanţă trebuie implicate şi organele de drept. Am avut cazuri când într-un liceu din Călăraşi am amendat doi părinţi pentru că nu au asigurat copiilor strictul necesar ca să frecventeze şcoala, dar nu au fost rezultate”, a declarat Gonţa.

Din cei 221 de elevi care sunt neşcolarizaţi, 101 sunt de etnie romă. Printre cele mai frecvente cauze care stau la baza abandonului şcolar se numără refuzul părinţilor de a şcolariza copiii (48 de cazuri), vagabondajul (38 de cazuri), starea materială precară a familiei (19 cazuri), nereuşita şcolară (10 cazuri) şi bolile incurabile (12 cazuri).

Mici ajutoare

În conformitate cu prevederile Codului Educaţiei, responsabilitatea şcolarizării obligatorii a copiilor cu vârsta de până la 16 ani revine părinţilor sau altor reprezentanţi legali şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I şi II.

Administraţia şcolii din satul Roşietici, raionul Floreşti, împreună cu autorităţile locale au găsit ac de cojoc copiilor predispuşi să abandoneze şcoala prin acordarea unor mici ajutoare. „Majoritatea dintre ei provin din familii social-vulnerabile. Am avut cazuri când copiii nu veneau la şcoală pentru că nu aveau cu ce se îmbrăca sau mânca. Chiar şi biserica s-a implicat foarte mult şi a donat bani, colaci, dulciuri. Am făcut demers la primărie şi ne-a ajutat să le procurăm cele necesare pentru 1 septembrie. Am făcut o tradiţie din asta şi la sfârşitul lunii august le cumpărăm haine, rechizite şcolare, produse alimentare”, zice directoarea gimnaziului Roşietici, Zinaida Rotundu.

Potrivit studiului UNICEF „Educaţia de bază în Republica Moldova din perspectiva şcolii prietenoase copilului”, există o variantă ascunsă a neşcolarizării - atunci când, sub presiunea autorităţilor, copilul este trimis de părinţi din când în când la lecţii, pentru ca apoi să continue a absenta. „Din punct de vedere social şi economic, eficienţa sistemului de învăţământ are ca prim indicator şcolarizarea. Cu cât indicele neşcolarizării este mai mare, cu atât sistemul şcolar respectiv este mai ineficient”, se menţionează în raport.

221 

de copii din întreaga ţară rămân neşcolarizaţi, din numărul total de circa 297.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între 7-16 ani.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Educaţiei, cei mai mulţi elevi neşcolarizaţi sunt în raioanele Nisporeni (60), Soroca (15), Călăraşi (14), Floreşti (13), Orhei (11), municipiul Chişinău (9) şi Ştefan-Vodă (8). Dintre cei 221 de copii neşcolarizaţi, 64 sunt din clasele I-IV, iar 157 - din clasele V-IX. Din numărul total de copii neşcolarizaţi, 101 sunt de etnie romă.

Pentru a preveni abandonul şcolar, Ministerul Educaţiei asigură alimentaţia gratuită a tuturor copiilor din clasele I-IV şi a copiilor din clasele V-IX care provin din familii defavorizate. De asemenea, toţi elevii din clasele I-IV sunt asiguraţi gratuit cu manuale şcolare, la fel ca şi elevii din clasele gimnaziale care provin din familiile social-vulnerabile. Totodată, elevii care învaţă în şcolile din localităţile vecine, drept rezultat al optimizării reţelei de şcoli, sunt transportaţi gratuit spre aceste instituţii.