Cum supravieţuiesc optimizării şcolile din Chişinău: se transformă în sanatorii, grădiniţe şi licee teologice
0
Managerii şcolilor din Chişinău propuse pentru a fi reorganizate încearcă să le reprofileze ca să evite dispariţia instituţiilor.
Scăderea natalităţii şi migraţia au pustiit şi instituţiile şcolare din Capitală. Doar că la Chişinău unii politicieni încearcă să ascundă sub preş piederile uriaşe pe care le generează sistemul de educaţie şi politizează deciziile de reorganizare.
În Gimnaziul numărul 49 de pe strada Munceşti învaţă 205 de elevi, în timp ce clădirea a fost construită pentru o capacitate de 1.266 de copii. „Direcţia de Învăţământ Botanica a decis să fim reorganizaţi într-o instituţie sanatorială de zi pentru copiii cu maladii cronice respiratorii şi cardiace, care va funcţiona de la 7.00 până la 19.00“, spune Ludmila Creţu, directoarea gimnaziului. Managerul nu ştie când îşi va începe activitatea noua structură.
Salvarea, în paraclis
La vreo patru-cinci kilometri distanţă, pe aceeaşi stradă Munceşti, o altă instituţie preunivesitară încearcă să se reprofileze. În Gimnaziul numărul 31 studiază 394 de elevi, în condiţiile în care imobilul a fost proiectat pentru 1.025 de copii. „Nu am trecut la noua formulă de finanţare, dar cred că vom face faţă situaţiei, dacă vom ocupa doar un singur bloc din cele două pe care le avem“, spune Nina Pânzaru, directoarea instituţiei.
Managerul afirmă că nu s-a pus încă problema optimizării, dar recunoaşte că s-a gândit la această măsură drastică. „În cadrul instituţiei avem un paraclis, unde slujeşte de mai mulţi ani părintele Ion Sârbu. Vrem să reorganizăm gimnaziul într-un liceu cu profil teologic. Vom lupta ca să avem cât mai mulţi elevi“, spune optimistă Pânzaru.
Într-o şcoală din sectorul Râşcani, la numai o intersecţie distanţă de alte două instituţii, bate vântul. Gimnaziul ruso-ucrainean „Taras Şevcenco“ are o capacitate de 900 de elevi, dar astăzi aici vin doar 130 de elevi. „În ultima perioadă s-a observat o tendinţă de micşorare a numărului de elevi şi nu doar la noi în şcoală. Legislaţia europeană prevede că dacă o minoritate etnică vrea să înveţe în limba maternă, statul trebuie să-i asigure acest drept. La noi învaţă copii din familiile mixte sau ucrainene“, ne explică directorul Stanislav Brîjatiuk.
La Gimnaziul numărul 33 de pe strada Nicolae Dimo învaţă 202 elevi, deşi acesta ar trebui să găzduiască 920. „Am ieşit fără datorii din anul academic 2012-2013. Din ianuarie se începe un nou an financiar şi banii pe care îi vom primi s-ar putea să ne ajungă doar până în iunie 2014. Nu ştim ce vom face“, ne spune Violeta Chirtoacă, managerul şcolii în care învaţă minoritarii ruşi.
Directoarea afirmă că formula de finanţare per elev nu este una echitabilă. „Avem un copil autist şi are nevoie de alţi specialişti, care trebuie plătiţi. Elevii noştri rămân după ore în şcoală, până la orele 18.00, când vin părinţii de la serviciu. Avem nevoie de educatori, care să-i stea cu ei şi să-i ajute la ore. Iarăşi e nevoie de bani“, se justifică Violeta Chirtoacă.
Un liceu teologic ar putea apărea în locul Gimnaziului numărul 31 FOTO Tudor Iovu
Deşi recunoaşte că se descurcă mai greu, spune că decisiv va fi anul 2015, când Ministerul Educaţiei nu va mai acoperi deficitul bugetar. „Uneori, din cauza banilor puţini, sunt nevoită să angajez un profesor cu grad didactic inferior sau un începător, deşi îmi dau seama că unul cu experienţă ar aduce mai mulţi elevi “, susţine ea.
Lobby pentru şcolile ruseşti
Anul trecut în Capitală şi-au tras obloanele şapte şcoli, iar anul acesta alte cinci instituţii şi-au sistat activitatea. „Din păcate, în 2012 consilierii municipali nu au admis să fie reorganizate două instituţii“, afirmă şefa Direcţiei Generale Educaţie a municipiului Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb. Funcţionara spune că cea mai mare provocare o constituie instituţiile pentru alolingvi. „Nu odată
s-au implicat şi consilieri de la unele ambasade ca să nu fie închisă o anumită şcoală. Astăzi, o treime din şcoli din Chişinău acoperă doar 50% din capacitate. Salvarea vine de Primărie şi Consiliul Municipal, care au alocat un suprabuget de 200 de milioane de lei“, spune Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb.
Şcolile ruseşti vor dispărea cu timpul, pentru că familiile de ruşi îşi dau copiii la cele naţionale, iar aici învaţă doar cei care vor să emigreze în Rusia. Violeta Chirtoacă, directoarea Gimnaziului numărul 33
Potrivit ei, optimizarea ar fi mai uşoară dacă nu s-ar implica factorul politic. „Deşi de multe ori consilierii locali sunt de acord cu argumentele aduse, nu vor să voteze pentu optimizarea şcolilor. În special, consilierii din partea Partidului Comuniştilor“, explică responsabila.
Directorul Gimnaziului „Taras Şevcenko“ nu se teme că şcoala va fi închisă FOTO Tudor Iovu
Pe de altă parte, consilierul comunist Victor Gurău susţine că închiderea şcolilor ar trebui să fie ultima opţiune a autorităţilor. „Analizând calitatea procesului de optimizare, am observat că este doar un mecanism de cheltuire iraţională a banilor europeni. Vă aduc două exemple: camerele video la Bacalaureat şi autobuzele şcolare“, a opinat Gurău. Comunistul spune că în Chişinău sunt instituţii cu un surplus de elevi, iar acest fapt „demonstrează că acolo există un management de calitate“. „Interesul copiilor trebuie să prevaleze. Dacă echipa managerială nu face faţă, atunci trebuie schimbată“, crede alesul local.
Lucrează şi la capacitate de 20 %
O analiză a Ministerului Educaţiei demonstrează că toate instituţiile de învăţământ din Capitală înregistrează deficit bugetar. Unele îşi utilizează spaţiile în proporţie de doar 20-30 %.
„În municipiul Chişinău, optimizarea e un proces continuu. De exemplu, atunci când numărul de elevi era mai mare, multe grădiniţe au fost reorganizate în şcoli. Acum are loc procesul invers şi nu pentru că a crescut numărul de naşteri, ci datorită migraţiei interne şi a revenerii acasă a unor conaţionali“, susţine Tverdohleb.
Se încarcă comentariile...
