Cărămida românească se sparge de zidul de la Chişinău

Autorităţile de la Chişinău susţin că avem nevoie ca de aer de investiţii străine. În acelaşi timp, o companie din România aşteaptă de trei ani o modificare legislativă ca să poată investi 15 milioane de euro într-o fabrică de la noi

Ceramica SA din Iaşi, unde acţionar majoritar este unul dintre cei mai mari investitori la nivel mondial, fondul american Advent International (care a atras şi investit circa 28 de miliarde de euro în 36 de ţări), încearcă de trei ani să intre pe piaţa moldovenească.

Şeful companiei a vorbit ieri despre problemele pe care le întâmpină, la reuniunea oamenilor de afaceri din Republica Moldova şi România, cu participarea ministrului moldovean al Economiei Valeriu Lazăr şi a omologului său de la Bucureşti Varujan Vosganian.

BARIERE DIN NORMATIVE SOVIETICE

„Vrem să investim 15 milioane de euro într-o fabrică de cărămidă. Primele demersuri le-am făcut încă trei ani în urmă. Am identificat şi câteva locaţii pentru viitoarea fabrică, dar stăm pe loc. Şi asta pentru că în legislaţia moldovenească privind materialele de construcţie există o prevedere ce interzice utilizarea la construcţia de case a cărămizii pe care o producem“, a declarat Iulian Mangalagiu, director general Ceramica SA din Iaşi, companie ce produce cărămida Brikston.

„În toată Europa se foloseşte un astfel de tip de cărămidă, dar în Republica Moldova nişte normative din epoca sovietică interzic utilizarea blocurilor ceramice cu goluri verticale, la care procentul acestora este mai mare de 30%“, a concretizat Iulian Mangalagiu

Iulin Mangalagiu, directorul SA Ceramica din Iaşi (centru) a vorbit despre barierele în calea investiţiilor străine în Republica Moldova FOTO Dumitru Goncear

Vicepremierul Valeriu Lazăr a dat asigurări că legislaţia moldovenească va fi adaptată la cerinţele din UE.
Ca şi la alte întruniri de acest fel, la forumul de ieri au răsunat obişnuitele declaraţii de salut şi menţiuni despre cât de mult au avansat relaţiile economice şi comerciale în ultimii ani.

INVITAŢIE LA PRIVATIZARE

„Sperăm în extinderea cooperării industriale. Multe din corporaţiile internaţionale prezente în România ar putea crea întreprinderi în Republica Moldova, mai ales că suntem parte la Acordul de Liber Schimb din cadrul CSI. O astfel de colaborare ar permite facilitarea accesului companiilor româneşti pe piaţa Rusiei şi a altor state din cadrul comunităţii“, a declarat Valeriu Lazăr.

În plus, în următoarele luni vom lansa o nouă rundă de privatizări, care ar putea fi o oportunitate pentru investitorii români de a intra pe piaţă“, i-a îndemnat vicepremierul Valeriu Lazăr pe reprezentanţii businessului românesc care au participat la eveniment.

PESTE 1.300 DE INVESTIŢII ROMÂNEŞTI

Ministrul român al Economiei, Varujan Vosganian, s-a arătat satisfăcut de prezenţa românească în economia moldovenească. „Avem peste 1.300 de investiţii româneşti în Republica Moldova şi sunt convins că runda de privatizări anunţată va duce la creşterea acestei prezenţe“, a afirmat oficialul român.

Ministrul moldovean al Economiei Valeriu Lazăr şi omologul său de la Bucureşti Varujan Vosganian au vorbit despre perspectivele cooperării economice moldo-române FOTO Dumitru Goncear

„România este o poartă în UE pentru Republica Moldova, iar ţara dumneavoastră poate deveni o poartă pentru companiile româneşti spre Rusia şi Asia Centrală. Mai ales că România vrea să-şi diversifice schimburile comerciale şi să extindă comerţul cu Rusia şi alte ţări din Est“, a adăugat ministrul român al Economiei.

Ambii oficiali au subliniat şi importanţa integrării ţării noastre în UE. Mai direcţi au fost reprezentanţii lumii de afaceri, care au amintit de numeroasele probleme ce există în relaţiile bilaterale.

REGIMUL DE VIZE RIGID

Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Iaşi, a fost însă mai critic şi chiar a venit şi cu propuneri pentru a facilita relaţiile economice dintre cele două maluri ale Prutului. „Ar fi necesară liberalizarea de către România a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi facilitarea de către ambele părţi a tranzitului de mărfuri prin punctele vamale. Nu cred că este o noutate că avem un regim foarte rigid, iar aşa-zisul mic trafic de frontieră nu prea funcţionează. Totodată, timpul de trecere a mărfurilor prin punctele vamale este prea mare“, a afirmat Butnariu.

Preşedintele CCI Iaşi a menţionat că există restanţe şi în ceea ce priveşte proiectele de cooperare transfrontalieră. „Autorităţile de la Bucureşti şi de la Chişinău ar trebui să-şi unifice demersurile către UE pentru a obţine fonduri mult mai mari pentru realizarea unor proiecte de infrastructură, precum poduri sau drumuri în zona Prutului. Cele 30 de milioane de euro alocate în acest an sunt o sumă prea mică pentru aşa-ceva“, a adăugat Paul Butnariu. El a accentuat, de asemenea, necesitatea restabilirii şi dezvoltării navigaţiei pe râul Prut, care ar putea fi o punte pentru extinderea afacerilor moldo-române.

Prima la firme şi a şasea la investiţii

Conform Camerei Înregistrării de Stat, la 1 septembrie 2013, în Republica Moldova erau atestate 1.381 de firme cu capital românesc. La acest capitol România se află pe primul loc. În acelaşi timp, după valoarea investiţiilor, ţara vecină se află pe locul şase în topul ţărilor investitoare în Republica Moldova, cu un stoc de 228 de milioane de dolari şi o cotă de 6,6% din totalul investiţiilor străine directe.
Datele Băncii Naţionale arată că, după ce în 2008 investiţiile româneşti au atins un vârf de 53,23 milioane de dolari, în 2011 au descrescut până la nivelul de 12,7 milioane de dolari. De vină a fost criza economică care a lovit România şi Republica Moldova. Începînd cu 2012, situaţia se îmbunătăţeşte, în Moldova intrând investiţii româneşti de 26,7 milioane de dolari.
Printre cele mai cunoscuţi investitori din dreapta Prutului se numără Petrom, BCR, European Drinks, Romsym Data, Banca Transilvania, Pro TV, Adevărul Holding etc. Totodată, multe dintre corporaţiile internaţionale (Orange, Metro, Coca Cola, Société Générale, Lafarge, Procter & Gamble, Draexlmaier) au venit în Moldova pe filieră românească.