Algirdas Semeta, comisar european: „Voi discuta cu oficialii de la Chişinău şi despre contrabanda cu ţigări, care aduce mari prejudicii Uniunii Europene“

Algirdas Semeta

Comisarul european pentru taxe, uniune vamală, audit şi antifraudă a vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul" despre ce va discuta mâine cu oficialii moldoveni, în prima sa vizită la Chişinău.

Adevărul: Domnule comisar, ce veţi discuta cu oficialii de la Chişinău?

Algirdas Semeta: Voi avea întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat şi cu alţi reprezentanţi ai Guvernului pentru a discuta despre posibilităţile de dezvoltare a cooperării în domeniul vamal şi cel fiscal. Voi aborda şi problema contrabandei, în special cea cu ţigări, care este una importantă pentru Uniunea Europeană, cauzând pierderi economice considerabile bugetelor statelor-membre. Intenţionez, de asemenea, să stabilesc legături mai strânse cu autorităţile moldovene în domeniul antifraudă. Voi încerca, totodată, să obţin aprobarea la nivel politic în ceea ce priveşte viitorul Cadru strategic pentru cooperarea în domeniul vamal dintre Moldova şi UE. În ceea ce priveşte domeniul fiscal, vom vorbi despre evoluţia negocierilor la capitolul relevant al Acordului de Asociere UE-Moldova.

Apropo, capitolul impozitare este unul dintre cele câteva care încă n-au fost închise. Care sunt piedicile?

Negocierile se apropie, de fapt, de sfârşit. Sunt convins că un acord va fi atins în curând. Un element important este armonizarea ratelor accizelor. UE consideră că această măsură constituie un element-cheie pentru a contracara contrabanda la frontiera de Est. În afară de negocierile care au loc, este necesar, de asemenea, un dialog la nivel regional, pentru a evita distorsiunile dintre ţările din zonă.

În acest context, există două opinii. Unii se pronunţă pentru o trecere cât mai rapidă la standardele europene, alţii spun că ar trebui să trecem treptat, în decurs de 10-12 ani...

UE promovează o abordare coerentă faţă de toate statele învecinate din Europa de Est care, la moment, sunt în proces de negociere a unor clauze similare în domeniul impozitării. Noi considerăm că armonizarea ratelor accizelor constituie un element important pentru combaterea contrabandei cu ţigări la frontiera de Est. Scopul final este de a ajunge la un acord cu privire la un grafic comun de armonizare a prevederilor la nivel regional, în baza unui dialog regulat. Cu toate acestea, termenele exacte vor fi convenite în contextul negocierilor capitolului impozitare în cadrul Acordului de Asociere.

Să revenim la contrabandă. Ce ar trebui să facem pentru a combate mai eficient acest flagel, care, alături de corupţie, încetineşte apropierea noastră de UE?

Elementul-cheie al oricărei strategii de combatere a contrabandei cu ţigări este cooperarea. Nicio agenţie cu atribuţii de aplicare a legii nu va putea combate într-un mod eficace contrabanda cu ţigări dacă va acţiona de una singură. Problema este de o astfel de natură, încât chiar şi o ţară întreagă, acţionând de sine stătător, nu va putea să-i facă faţă într-un mod eficace. Este un fenomen internaţional care necesită un răspuns coordonat la nivel naţional şi cooperare la nivel internaţional între ţările-sursă şi ţările de destinaţie.

Cum se descurcă Republica Moldova?

Am fost foarte mulţumit de faptul că reprezentanţii mai multor autorităţi din Republica Moldova (Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Informaţii şi Securitate) au participat la conferinţa operaţională regională care a avut loc la Bucureşti în iunie 2011, de rând cu reprezentanţii autorităţilor din Bulgaria, Ungaria, România şi Ucraina. Acest eveniment a constituit o oportunitate importantă pentru a examina îndeaproape tendinţele actuale şi problemele din regiune, dar şi mai important, pentru a stabili contacte de lucru. Munca cea mai importantă se desfăşoară însă după ce au loc conferinţe de acest gen. Repet: cooperarea se bazează pe contribuţia tuturor părţilor implicate. Este în interesul tuturor, deoarece contrabanda provoacă pierderi financiare grave, încurajează creşterea ratei criminalităţii şi subminează ordinea publică. Serviciile abilitate din Republica Moldova joacă un rol foarte important în această privinţă.

Ce le sugeraţi autorităţilor moldovene pentru a putea preveni şi combate fraudele, spălarea de bani şi alte nereguli economice?

Pentru asta este necesar de întreprins măsuri la mai multe niveluri. Mai întâi de toate, trebuie adoptate şi puse în aplicare normele corespunzătoare, racordate la convenţiile internaţionale şi legislaţia europeană relevantă, astfel încât infractorii să rişte sancţiuni mai severe. În al doilea rând, e nevoie să fie create structurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea legislaţiei în mod adecvat. Fraudele trebuie să fie investigate, aduse în faţa instanţei de judecată şi sancţionate de judecători independenţi, care manifestă respectul cuvenit faţă de principiile de drept general acceptate.
Totodată, trebuie să existe organe adecvate de control intern şi audit în cadrul ramurii executive, pentru a supraveghea gestionarea fondurilor publice la toate nivelurile, inclusiv local, regional şi central. Organul suprem de control şi audit trebuie să se bucure de independenţă deplină de ramura executivă a puterii. Conform evaluării realizate de UE, Moldova face progrese semnificative în direcţia unei mai bune gestionări a finanţelor publice.

Citește și:

Contrabandiştii cu ţigări din Republica Moldova au intrat în „şomaj tehnic"

Republica Moldova este prima țară la contrabandă cu ţigări în România

Cum sunt organizate reţelele de traficanţi de ţigări

În al patrulea rând, legislaţia şi procedurile în domeniul finanţării partidelor, achiziţiilor şi granturilor trebuie să se conformeze principiilor transparenţei, tratamentului echitabil şi nediscriminării. Toate acestea vor contribui la prevenirea conflictelor de interese şi vor oferi garanţii în corespundere cu standardele privind buna gestiune financiară, acceptate pe plan internaţional. În cele din urmă, este esenţial să existe o bună cooperare cu autorităţile competente în domeniul contracarării fraudelor şi corupţiei în cadrul UE, în special Oficiul European Antifraudă, şi autorităţile similare din alte ţări, deoarece de foarte multe ori infractorii activează în mai multe state.

Republica Moldova beneficiază de asistenţă considerabilă din partea UE. Cine verifică dacă sunt utilizaţi corect şi eficient banii? S-a întâmplat ca auditul să constate nereguli şi ce riscă ţara în acest caz?

Agenţia executivă pentru dezvoltare şi cooperare a Comisiei Europene este responsabilă pentru valorificarea asistenţei externe acordate de UE Republicii Moldova. Asistenţa este gestionată, în cea mai mare parte, de Direcţia Generală pentru Cooperare în domeniul Dezvoltării, prin oficiul Delegaţiei UE la Chişinău.

Fiecare program este supus preliminar unui control strict de calitate, la Bruxelles, înainte de a fi finanţat. Pe parcursul realizării, un sistem special de monitorizare în bază de rezultate asigură adoptarea în timp util a măsurilor de remediere necesare. În cele din urmă, evaluarea după finalizarea activităţii îi oferă Direcţiei Generale pentru Cooperare în domeniul Dezvoltării elemente importante pentru elaborarea programelor de asistenţă din viitor. Gestionarea plăţilor de către oficiul Delegaţiei UE are loc în baza unui sistem de dublă verificare, din perspectivă operaţională şi financiară; în afară de aceasta, sunt efectuate controale de audit extern, în baza evaluării riscurilor. Direcţia Generală pentru  Cooperare în domeniul Dezvoltării informează Oficiul European Antifraudă în caz de suspiciuni privind posibilitatea fraudelor, corupţiei sau unor nereguli.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md