Retrospectiva săptămânii 14 - 20 februarie 2011: Șefia Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova este disputată de cinci judecători compromiși la CEDO

Republica Moldova este prima țară la contrabanda cu țigări în România, cu un volum de 31,7% din piața neagră de tutun, realizat anul trecut. Tot în această săptămână, reporterii ziarului „Adevărul" au descoperit valoarea celei mai mari șpăgi „aranjate" la Chișinău: 5 milioane de euro.

Moldova şi Transnistria au fost chemate la apel, în Viena

Oficialii de la Chişinău şi cei de la Tiraspol au fost convocați, la începutul săptămânii, la negocieri în Austria, în format neoficial. La tratativele pentru deblocarea conflictului transnistrean au participat şi reprezentanţii OSCE, ai Rusiei, Ucrainei, UE şi cei ai SUA.

Preşidinţia lituaniană a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a anunţat că, până la finele anului, negocierile urmează să fi reluate şi în format oficial.

Eugen Carpov, vicepremierul pentru reintegrare, afirmă că şi Chişinăul şi-a propus să aducă la masa de tratative Tiraspolul mai devreme decât sfârşitul anului.

Mai mulţi săraci în Orhei au devenit patroni în România

Un hamal, un şomer şi o femeie de serviciu din Orhei au devenit patroni în patru firme falimentare din România care au aparţinut deputatului Constantin Mazilu şi asociaţilor săi. Cetăţenii moldoveni au primit câte o sută de dolari pentru a semna documente a căror conţinut nu-l înţelegeau.

Maxim Papsev abia a trecut de vârsta majoratului. Este hamal la Orhei şi mare patron peste Prut. Potrivit actelor, este administratorul a două firme de construcţii. Partenerul său de afaceri în ambele societăţi este deputatul român Constantin Mazilu.

De când a devenit parlamentar, firmele acestuia au câştigat licitaţii organizate de instituţiile publice în valoare totală de peste 10 milioane de euro.

Republica Moldova este prima țară la contrabandă cu ţigări în România

Un studiu întocmit de compania românească Novel Reasearch privind piaţa ţigărilor de contrabandă de peste Prut arată că, anul trecut, cea mai multă marfă, 31,7%, a fost asigurată de Republica Moldova. Mai exact, din cele circa nouă miliarde de ţigarete comercializate ilegal în România, nu mai puţin de trei miliarde sunt cu timbre moldoveneşti.

Statisticile arată că Republica Moldova a crescut semnificativ la capitolul contrabandă în ultimii trei ani. Comparativ, în 2009, ţigările cu timbru moldovenesc care au ajuns ilegal peste Prut au reprezentat doar 23,5% din marfa de contrabandă de profil. În 2008, procentul a fost de 19,8%. Mai mult, dacă până în 2009 lider la ţigări contrafăcute erau magazinele de tip Duty-free şi Ucraina, Moldova a reuşit anul trecut să le surclaseze.

Pe următoarele locuri la capitolul „aprovizionare" cu ţigări de contrabandă a ţării vecine sunt: Ucraina (24,9%), magazinele Duty-free (20,8%), Serbia (12%), Rusia (2,5%) şi alte surse (8,1%).

(FOTO) Chișinău: Cinci judecători compromiși la CEDO vor șefia Curții Supreme de Justiție

Primul care a depus dosarul la concurs a fost Ion Muruianu, actualul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), mandatul căruia expiră în martie. L-au urmat trei subalterni, Constantin Gurschi, Raisa Botezatu şi Nicolae Timofti, acesta din urmă fiind coleg cu Muruianu şi la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Toţi candidaţii afirmă că îşi propun să întoarcă încrederea oamenilor în actul de justiţie, deşi numele lor figurează în cel puţin un dosar pierdut de Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În urma acestor condamnări de instanţa de la Strasbourg, din bugetul statului au fost achitate despăgubiri reclamanţilor în valoare de milioane de euro.

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a decis deja pentru cine va vota. „Mihai Poalelungi este o persoană competentă, cu o reputaţie profesională impecabilă şi este cea mai bună soluţie", a declarat Alexandru Tănase.

Flagrant la Chișinău: Mită de 5 milioane de euro pentru un teren al Primăriei

Ofiţerii de la Anticorupţie au reţinut miercuri o grupare formată din patru oameni, acuzaţi că ar fi cerut 5,45 milioane de euro de la un investitor străin. Banii erau pentru opt hectare de teren în sectorul Ciocana. Pământul, pe care ar fi trebuit ridicat un complex imobiliar, se află în administrarea întreprinderii Apă-Canal. Anchetatorii spun că investitorul ar fi dat deja 10% din şpagă.

Persoanele reţinute, doi agenţi imobiliari şi doi intermediari, printre care un fost angajat al Securităţii, pretindeau că-i pot influenţa pe funcţionarii de la Primăria Chişinău şi pe angajaţii Apă-Canal pentru a aviza proiectul imobiliar.

Oamenii legii au găsit la suspecţi un certificat de urbanism eliberat de şefi din cadrul Primăriei Capitalei, datat chiar cu 16 februarie 2011, ziua flagrantului.

Documentul are semnăturile viceprimarului Nistor Grozavu, a arhitectului-şef al municipiului, Vladimir Modârcă, şi a altor funcţionari-cheie ai municipalităţii. Actul nu apare însă înregistrat la Primărie, susţine Angela Starinschi, ofiţerul de presă la CCCEC. Din acest motiv, anchetatorii bănuesc că documentul ar putea fi fals.