Drumurile naţionale contractate de companiile străine sunt reconstruite cu mari întârzieri

Lucrări de reparaţie pe traseul Sărăteni-Soroca FOTO Adevărul

Mai multe companii străine care au câştigat licitaţiile de reconstrucţie a drumurilor naţionale întârzie chiar şi cu un an finalizarea lucrărilor. Autorităţile aplică sancţiuni, dar susţin că nu pot rupe contractele, deoarece asta ar duce la tărăgănări şi mai lungi.

Zeci de kilometri de drumuri din Republica Moldova sunt reparate în ultimii ani pe banii străinilor, fiind vorba atât de credite, cât şi de fonduri nerambursabile. Doar că firmele care au câştigat licitaţiile au o „boală“ comună – tărăgănează lucrările. Acum un an, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova avertiza mai multe companii străine că le va aplica amenzi usturătoare pentru că întârzie lucrările de reabilitare a unor segmente de drumuri naţionale. Constructorii n-au luat în serios avertismentul şi au continuat să tragă de timp.

Toate firmele menţionate de minister - Construcoes Gabriel A.S. Couto, în asociere cu Empresa de Construcoes Amandio SA şi Rosas Construtores SA din Portugalia; Toto Costruzioni Generali, în asociere cu Taddei Spa din Italia; Strabag AG din Austria; Ezentis Infraestructuras SA din Spania şi SC PA&CO International din România - par a fi companii serioase şi cu experienţă mare în domeniu. De exemplu, grupul Strabag are o cifră anuală de afaceri de peste 10 miliarde de euro şi e unul dintre cei mai mari constructori din Europa şi din lume. Celelalte companii sunt mai mici, dar oricum au afaceri de sute de milioane de euro în diferite state ale lumii. 

Vicepremierul Valeriu Lazăr s-a arătat îngrijorat că din cauza acestor probleme, dar şi pentru că lipsesc ofertele serioase pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor, există riscul ca în următorii ani să rămână neutilizate fonduri de circa jumătate de miliard de euro, promise de diferite instituţii financiare europene.

Promisiuni neonorate şi întârzieri de un an

Cel mai elocvent caz este cel de executare a lucrărilor de reabilitare a două tronsoane ale drumului naţional M2 Chişinău-Soroca (în total 43 de kilometri) de către Toto Construzioni Generali în asociere cu Taddei Spa din Italia. E vorba de un contract în valoare de peste 271 de milioane de lei alocaţi de Banca Europeană de Investiţii şi BERD pentru lucrări ce trebuiau să fie finalizate în noiembrie 2012.

„Au existat mai mulţi factori obiectivi şi subiectivi ce au dus la tergiversare. Au dat asigurări de mai multe ori că vor realiza lucrările, dar nu le-au finalizat. Acum e târziu să mai reziliem contractele şi sperăm că până la urmă vor reabilita segmentul de drum“, explică Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de dezvoltare a drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor.

Compania a fost amendată cu 6.000 euro pentru fiecare zi de întârziere, dar nu pentru toată perioadă, ci pentru 200 de zile. Gianluigi Savaroni, reprezentantul Taddei Spa, a argumentat întârzierile prin faptul că după elaborarea proiectului tehnic, în 2007, şi până la desfăşurarea lucrărilor, în 2012, starea sistemului rutier din Moldova s-a înrăutăţit mult, lucru de care trebuia să se ţină cont. Prin aceasta, de fapt, se sugerează calitatea joasă a caietelor de sarcini pentru efectuarea lucrărilor. Reprezentantul firmei italiene a menţionat şi faptul că, deşi s-a încercat folosirea materialelor de construcţie locale, compania a fost nevoită să le importe din Ucraina şi România.

Drum reparat de şapte ori

Nici vizitele dese efectuate de şantier de către oficiali nu ajută la îmbunătăţirea situaţiei. Ultima a avut loc pe 7 octombrie, când Vasile Botnari, ministrul Transporturilor, a constatat doar că o porţiune de drum ce trece pe lângă oraşul Orhei a fost reparată până acum de şapte ori.

Chiar la intrarea în Chişinău, lucrează de zori muncitorii gigantului austriac Strabag, dar şi aici sunt întârzieri de luni de zile. Acum trei luni, ministrul Transporturilor i-a atenţionat pe reprezentanţii companiei Strabag AG că este inacceptabilă extinderea termenului de dare în exploatare a sectoarelor de drum de pe traseu, după cum solicită. Vasile Botnari a subliniat că întârzierea s-a produs exclusiv din cauza nerespectării de către antreprenor a prevederilor contractuale. „Potrivit contractelor, firmele care nu execută lucrările în termen, conform parametrilor de calitate stabiliţi, urmează să înlăture defectele din cont propriu, iar pentru noi întârzieri vor fi aplicate penalităţi“, a avertizat ministrul. Nimeni nu ne-a putut spune însă când vor fi recepţionate lucrările.

A depăşit termenele de executare a lucrărilor la un segment de 16 kilometri de drum naţional între Bălţi şi Sângerei şi compania românească SC Pa&Co International. Oficial, lucrările urmau să fie gata la 28 noiembrie 2012, dar firma a reuşit să obţină o prelungire a termenelor de executare până la finele lunii iulie 2013. Reabilitarea drumului a fost finalizată însă abia în luna septembrie, dar lucrările nu au fost încă recepţionate.

Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei de dezvoltare a drumurilor din cadrul MTID, susţine că în acest caz există motive obiective. „În primul rând, a fost nevoie de un acord adiţional la contractul de bază, deoarece firma a trebuit să efectueze lucrări suplimentare, care necesitau mai mulţi bani“, a explicat oficialul.

Acum compania românească lucrează de zor la reabilitarea a două tronsoane ale drumului naţional M3 Chişinău-Giurgiuleşti, cu o lungime totală de 44,4 de kilometri, care ar urma să fie finalizate la 2 aprilie 2014.

Şi antreprenorul spaniol Ezentis Infraestructuras SA s-a confruntat cu o situaţie similară la executarea contractului privind reabilitarea a cinci kilometri din drumul Bălţi-Sărăteni. Pe acest caz, în comun cu Banca Mondială, s-a decis prelungirea termenului de executare, pentru ca firma să reconstruiască două poduri şi să execute lucrări de corectare a traseului.

Bătălie pentru circa 440 de milioane de euro

Datele oficiale arată că până în 2013 au fost contractate lucrări de circa 150 de milioane de euro pentru reabilitarea a 244 de kilometri de drumuri naţionale. În prezent, se dă bătălia pentru alte lucrări, în valoare de 140 de milioane de euro, la 160 de kilometri de drumuri naţionale, care ar urma să înceapă cel târziu anul viitor.

Lupta cea mare se va da în 2014, când este preconizată semnarea a 12 contracte în valoare de circa 300 de milioane de euro pentru reabilitarea a peste 306 kilometri de şosele naţionale.

Autorităţile promit că vor face totul ca aceste lucrări să fie executate la timp şi calitativ. Economistul Alexandru Fală este sceptic. „Din cauza legislaţiei imperfecte, la licitaţiile organizate de autorităţi, de regulă, câştigă companiile ce oferă cel mai mic preţ. Acestea nu sunt întotdeauna şi cele mai pregătite pentru asemenea lucrări, iar ulterior se constată că devizul de cheltuieli este cu mult mai mare. Aşa că, de multe ori, companiile cer revizuirea contractelor“, a explicat economistul.

Alexandru Fală susţine că ar trebui să intervină şi finanţatorii străini. „Instituţiile financiare internaţionale sunt prea tolerante şi acceptă cu prea mare uşurinţă modificarea clauzelor din contracte. În plus, cred că autorităţile de la Chişinău ar trebui să ajusteze legislaţia astfel încât la licitaţii să câştige nu cei care oferă cel mai mic preţ, ci cei mai buni“, a adăugat expertul.

Drumul ruşinii Rezina-Orhei se repară de şase ani

Drumul pătimirilor sau drumul ruşinii, aşa numesc şoferii şoseaua naţională Rezina-Orhei, care se reabilitează deja de şase ani. Ultimul termen anunţat de autorităţi este finele anului 2014, în condiţiile în care, până în prezent, au fost reparate doar 26 din cei 46 de kilometri, dar nici acelea nu au fost duse la capăt.

Prima licitaţie de executare a lucrărilor de reabilitare a acestui segment de drum a avut loc încă în anul 2007, costul fiind estimat la 400 milioane de lei. Licitaţia organizată de Administraţia de Stat a Drumurilor a fost câştigată de întreprinderea mixtă moldo-româno-finlandeză Quadro-Design Plus (rebotezată mai târziu Tehnorut şi apoi în Ecodrum Construct), firmă controlată de social-democratul Victor Şelin.

Lucrări achiziţionate contrar legislaţiei

Conform contractului, luc-rările urmau să fie executate în 15 luni, cele din 2007 fiind îndeplinite din propriile resurse ale antreprenorului, cu achitarea ulterioară, în anul 2008, din contul şi în limita mijloacelor financiare prevăzute în bugetul de stat. Numai că nici în anul 2007 şi nici în anul 2008 în bugetul de stat n-au fost prevăzute resurse pentru reabilitarea drumului Rezina-Orhei. Aşa că începută la sfârşitul anului 2007, după câteva luni, reparaţia a fost suspendată. Valentin Brinişter, managerul-şef al SRL Tehnorut, motiva decizia prin faptul că a fost stopată finanţarea.

În acelaşi timp, Guvernul a găsit în anul 2008, 91 de milioane de lei pentru reparaţia sectorului de drum Orhei - Mănăstirea Curchi, încredinţată tot companiei Tehnorut şi care s-a desfăşurat sub patronatul lui Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, şi a preşedintelui ţării Vladimir Voronin.

Controlorii de la Curtea de Conturi au constatat ulterior că „lucrările de reparaţie a drumului R 20 Rezina-Orhei-Călăraşi au fost achiziţionate şi acceptate de Administraţia de Stat a Drumurilor contrar prevederilor legale, acest obiectiv nefiind inclus în legile bugetare ale anilor 2007-2008“.

Alt guvern, aceleaşi promisiuni

Anul 2009 a adus noi speranţe că drumul va fi reabilitat. Mai ales că în bugetul de stat au fost prevăzute 143,9 milioane de lei, iar în plus uzina Lafarge Ciment din Rezina a juruit 32 de milioane de lei în acest scop.
Administraţia de Stat a Drumurilor a încercat să rezilieze contractul încheiat cu Tehnorut, invocând un motiv foarte sofisticat: „cerinţele actuale prevăd creşterea ponderenţei traficului şi a sarcinii pe axe întrucât pe sectorul dat circulă multe automobile grele şi a apărut necesitatea de a revizui şi modifica proiectul de execuţie elaborat iniţial“. O instanţă de judecată a anulat decizia autorităţilor.

Costurile au crescut până la 550 de milioane

În anul 2010 s-a repetat aceeaşi poveste. Astfel, la buget au fost prevăzute 136 de milioane de lei, iar Ministerul Transporturilor a căutat posibilităţi pentru a suplimenta fondurile cu încă 300 de milioane de lei. Între timp, costul reabilitării acestui drum a crescut până la 550 de milioane de lei.
Banii însă au fost alocaţi abia la mijlocul anului şi reabilitarea a început cu întârziere, fiind executate lucrări de 96 milioane de lei. Prim-ministrul Vlad Filat, vizitând de câteva ori şantierul, a declarat că ia acest obiect sub controlul său personal şi că cel târziu în anul 2011 drumul va fi reparat în întregime. Dar aceste declaraţii au rămas doar promisiuni. În anul 2011 autorităţile au reuşit să rezilieze contractul cu Tehnorut, care între timp s-a transformat în Ecodrum Construct.

12 milioane de lei pentru un kilometru de drum

În aprilie 2012, în urma unei licitaţii, este selectat un alt antreprenor pentru acest obiectiv, compania Lusmecon (controlată de familia Ghilaş), care, cu 83,5 milioane de lei, urma să repare un segment de 13 kilometri. Banii au fost însă suficienţi doar pentru şapte kilometri, a anunţat administraţia Lusmecon. În acest an licitaţia a fost câştigată iarăşi de Lusmecon, pentru lucrări fiind prevăzute 100 de milioane de lei. Şi de această dată lucrările au început cu întârziere, abia în iulie şi, potrivit unor specialişti, vor putea fi reparate doar patru kilometri.

Astfel, în şase ani cele cinci guverne au reuşit să reabiliteze ceva mai multe de jumătate din şoseaua Rezina-Orhei, dar nicio porţiune nu a fost finalizată, nefiind efectuate toate lucrările prevăzute în proiect. Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei Dezvoltarea Drumurilor de la Ministerul Transporturilor, susţine că pe primele două sectoare încă urmează să fie puse ultimele straturi de asfalt, bordurile, efectuate marcajele şi numai după asta vor fi date în exploatare. (Tudor Iaşcenco)

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.