Cimitir cu 19 morminte de incineraţie, descoperit la Zalău. Osemintele unui copil sub 2 ani, printre rămăşiţe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Investigaţiile arheologice realizate pe un teren din Zalău, vizat de un viitor proiect de investiţii, au scos la iveală o importantă descoperire. Este vorba despre un cimitir din epoca bronzului.

Un cimitir cu 19 morminte de incineraţie, datând din a doua jumătate a mileniului al II-ea î. Hr., a fost descoperit anul trecut, în zona cunoscută drept Dealul Lupului, de la marginea Zalăului. 

Ioan Bejinariu (foto jos), de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, unul dintre arheologii care au desfăşurat cercetări în zonă, susţine că defuncţii erau arşi, iar o parte a resturilor cinerare au fost adunate şi depuse în vase diverse, cu rol de urnă funerară.

„Urnele acoperite cu un alt recipient în chip de capac erau îngropate în pământ, acompaniate adesea de alte vase mai mici, depuse direct în urnă sau lângă aceasta, în groapă. Nu au fost găsite dovezi ale unor semne de mormânt, însă faptul că nu există suprapuneri de morminte ne determină să presupunem existenţa lor", a explicat specialistul.

O parte a mormintelor au fost supuse unor analize antropologice, care au evidenţiat date despre sexul unora dintre defuncţi, precum şi vârsta aproximativă la care s-au stins din viaţă. 

Spre exemplu, în trei cazuri sunt resturi ale unor femei care aveau, la momentul decesului, între 18 şi 50 de ani. Alte trei morminte aparţineau cu certitudine unor indivizi de sex masculin, cu vârstă la deces între 30 şi 60 de ani. Potrivit lui Ioan Bejinariu, pentru alte patru morminte nu a putut fi determinat sexul defunctului, ci doar vârsta aproximativă la momentul decesului: „În acest caz este vorba despre resturile unui copil între şase luni şi doi ani, un altul între cinci şi zece ani, respectiv alte două persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani”. 

De asemenea, în câteva morminte au fost identificate şi oase arse provenind de la animale, ceea ce presupune că pe rug ar fi fost depuse şi ofrande constând în animale ori părţi de animale sacrificate, precum şi piese mărunte din bronz - printre care probabil şi un fragment de brăţară - puternic deformate de foc.

Ţinând cont de tipurile de vase şi decorul ceramicii din mormintele cercetate, specialiştii au atribuit cimitirul unei populaţii atestate arheologic în a două jumătate a mileniului II î. Hr. pe un spaţiu amplu din estul Bazinului Carpatic situat aproximativ la sud de bazinul Crasnei până în estul Ungariei, în zona Crişului Alb, precum şi de la vest de Meseş până la est de râul Tisa.

ioan bejinariu

Morţii, arşi pe ruguri funerare

Mormintele din epoca bronzului au apărut la limita unei zone întinse de pe platoul numit ”Dealul Lupului” în urma unor investigaţii arheologice cu caracter preliminar pe o suprafaţă pe care urmează să fie afectată de un proiect de investiţii. Din acest motiv, arheologul consideră că cimitirul se extinde şi în afara zonei investigate.

Arheologul sălăjean precizează că în a doua jumătate a mileniului II î. Hr., civilizaţia europeană a epocii bronzului a trecut printr-o serie de transformări majore, una dintre acestea fiind impunerea incineraţiei ca practică funerară principală pe spaţii ample ale Europei. 

„Morţii erau arşi pe ruguri funerare, iar resturile cremaţiei, adesea împreună cu obiecte care le-au aparţinut în decursul vieţii erau depuse în vase ceramice care erau îngropate. În multe cazuri, alături de oasele umane arse apar şi oase de animale domestice ceea ce presupune că în momentul incineraţiei erau sacrificate şi o serie de animale a căror carne era parţial consumată de participanţii la ceremonia funerară, iar altă parte era oferită zeilor pe rugurile funerare sau trebuia să reprezinte mâncarea defunctului pentru lungul drum până pe ”lumea de dincolo”.

Noua ”atitudine” faţă de cadavru reprezintă, cu siguranţă şi o schimbare majoră în sistemul de credinţe şi imaginar religios al populaţiei din perioada târzie a epocii bronzului, cum mai este denumită cea de-a doua jumătate a mileniului II î. Hr."

Imagine indisponibilă

Anterior descoperirii de pe Dealul Lupului, se cunoşteau doar două cimitire ale populaţiei epocii bronzului, ambele din estul Ungariei, şi mai multe grupuri de morminte, respectiv morminte izolate. Cimitirul de pe Dealul Lupului este singurul cercetat nu doar în zona Sălajului, ci şi pe întreg arealul nord-vestului României locuit de populaţia menţionată. 

Din zona Zalăului se cunosc o serie de aşezări ale populaţiei epocii bronzului şi câteva tezaure din piese de bronz, însă până recent nu era documentată nicio descoperire cu caracter funerar.

„Este în curs de desfăşurare restaurarea vaselor ceramice precum şi coroborarea informaţiilor furnizate de analiza antropologică, iar în perioada următoare ar fi de dorit o investigare cu caracter sistematic a restului necropolei rămase în afara zonei cercetate în anul 2020", a mai spus Ioan Bejinariu.

Vă mai recomandăm:

Descoperirea arheologică inedită care răstoarnă teoriile cercetărilor anterioare. „Este una dintre cele mai vechi piese de fier din nord-vestul României“

Desen în creion atribuit unui mare artist român, după şase decenii de anonimat. Pe cine înfăţişează portretul

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite