Tabula Traiana, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de 2000 de ani
0
Pe malul sârbesc, în apropiere de Cazanele Mici, se găseşte de aproximativ 2.000 de ani o placă memorială antică numită Tabula Traiana. Placa este fixată în piatră şi pe ea sunt reprezentaţi doi delfini plutind şi un vultur pe cer. Figurinele şi ornamentele sunt sculptate în relief, iar scrisul este cioplit în piatră.
Marin Neagoe Iulian, muzeograf la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, spune că Tabula Traiana este unul dintre monumentele foarte bine conservate în zona Defileului Regiunii Porţilor de Fier, un monument care evocă pe de o parte victoria Împăratului Traian în urma războaielor cu dacii, iar pe de altă parte un efort considerabil de a realiza în stânca din zona Porţilor de Fier un drum pentru ca armata romană să poată ajunge în zona Daciei, înainte de primul război, în anul 101.
„Este unul dintre cele 10 monumente de acest gen care au fost dăltuite în stâncă de-a lungul celor 40 de kilometri cât avea acest drum, realizat de romani. Ştim că o parte din aceste tabule s-au mai păstrat până în secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea, potrivit câtorva stampe din epocă păstrate”, spune muzeograful severinean.
Singura care se mai păstrează pe malul Serbiei de astăzi este Tabula Traiana de la ieşirea din Cazanele Mici ale Dunării.
Tabula a fost descoperită în anul 1961, atunci când autorităţile de la acea vreme au luat decizia ca întreaga zonă să fie cercetată din punct de vedere arheologic atât în România, cât şi în Serbia, dat fiind faptul că se intenţiona începerea lucrărilor la hidrocentrala Porţile de Fier I şi se ştia faptul că o serie de vestigii urmau să fie acoperite de apele Dunării.
„Având în vedere calculele care au fost făcute de inginerii vremii şi previziunile privind creşterea nivelului Dunării, s-a luat decizia de a se organiza aceste cercetări pentru a se recupera informaţia de ordin istoric şi arheologic din aceste zone, care aveau să sufere de pe urma creşterii nivelului Dunării. În felul acesta s-au făcut tot felul de săpături în foarte multe situri din zona Porţilor de Fier, ajungând mai jos pe Dunăre până în zona Severinului sau chiar în aval de Severin, într-o serie de situri s-au făcut o serie de descoperiri arheologice, iar în această perioadă a cercetărilor a rezultat şi descoperirea Tabulei”, precizează Marin Neagoe Iulian.
Aşa se face că în perioada de dinaintea construcţiei de la barajul Porţile de Fier I, acest monument a fost strămutat de la locul de origine, ţinând cont de faptul că apele fluviului aveau să crească considerabil. Astfel, pentru a putea fi salvat a fost ridicat la o înălţime de aproape 30 de metri. Este de altfel locul unde se poate vedea şi astăzi. Tabula are o lungime de 4 m şi 1,75 m înălţime.
Din informaţiile din literatură, există şi certitudinea că o replică a acestei tabule s-ar fi aflat şi pe malul românesc.
„Din nefericire astăzi nu se mai cunosc foarte multe detalii referitoare la această replică, însă importanţa acestui monument este dată şi de faptul că a rămas unicul monument de acest gen din zona Defileului Porţile de Fier şi are o valoare artistică deosebită întrucât pe suprafaţa acestei tabule sunt realizate în basorelief imaginile a doi delfini superbi şi a unui vultur şi, bineînţeles, se poate vedea destul de bine şi inscripţia dăltuită în piatră, se păstrează şi numele Împăratului Traian şi întreaga titulatură a împăratului, precum şi informaţia că împăratul a scos piatra din munţii din zona Defileului pentru a construi acel drum de care am amintit mai devreme”, explică muzeograful Neagoe de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
În traducere, textul Tabulei sună astfel : " Împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus, preot suprem investit cu puterea de tribun a IV a oara, părinte al patriei, consul a III a oara, spărgând munţii a durat drum de-a lungul fluviului" .
„Mesajul este că acel efort considerabil la vremea respectivă trebuia imortalizat printr-o astfel de inscripţie. Era de altfel un obicei al timpului, după fiecare lucrare grandioasă, exista acest obicei de a se consemna epigrafic realizarea acelei lucrări. Lucrul acesta s-a întâmplat cu drumul din zona defileului, s-a întâmplat şi cu alte monumente de acest gen”, mai spune Marin Neagoe Iulian.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
