Unde a dus pierderea raţiunii în decembrie 1989. Au dezgropat morţii din Cimitirul Săracilor şi i-au prezentat ca victime ale regimului comunist
0
Descoperirea unor gropi comune sau individuale din acest cimitir a pornit de la zvonul că acolo ar fi înhumate victimele represiunii. Familiile au dorit să recupereze corpurile rudelor lor pe care să le îngroape creştineşte.
Nici după căderea lui Ceauşescu cei implicaţi în furtul şi incinerarea celor 43 de cadavre de la Timişoara nu au denunţat cele întâmplate. În aceste condiţii, rudele disperate au început să-şi caute singure morţii. S-au răspindit diferite zvonuri. Mulţi au crezut că morţii au fost înhumaţi, în clandestinitate, în diferite cimitire din oraş. Oamenii au început să răscolească cimitirele. Totul a culminat cu dezgroparea unor cadavre din Cimitirul Săracilor.
„În 22 decembrie 1989, procuratura se sesizează din zvon public că mai multe cadavre a unor persoane ucise în Timişoara în perioada 16-21 decembrie 1989 sunt exhumate neautorizat. Patru procurori şi doi medici legişti s-au deplasat la faţa locului, unde potrivit procesului verbal întocmit au constatat:
<Poarta cimitirului o găsim dislocată din lăcaşul său iar în interiorul cimitirului găsim o masă de cetăţeni. La fel se găsesc foarte multe persoane în afara cimitirului, pe trotuar şi pe carosabil şi de asemenea sunt staţionate foarte multe autovehicule.
În interiorul cimitirului, imediat de la intrarea de afară, în partea stângă, se află un loc împrejmuit cu nişte ţăruşi înfipţi în pământ de care este legată o panglică, iar în interiorul acestui spaţiu, pe iarbă, constatăm că se află un număr de 11 cadavre umane, aşezate unul alături de altul pe cearşafuri albe.
Toate aceste cadavre sunt dezbrăcate complet şi prezintă urmele unei exhumări recente, având pământ pe ele.
Procedând la examinarea externă a cadavrelor constatăm că toate acestea prezintă urme de autopsiere (incizie care porneşte din regiunea gâtului şi continuă până în partea inferioară a abdomenului şi care este cusută).
De asemenea, constatăm că unele din aceste cadavre prezintă urme de putrefacţie avansată (ţesuturile moi din regiunea picioarelor şi a abdomenului fiind putrefiate).
Din relatările unor cetăţeni, aflaţi în cimitir în acel timp, rezultă că aceste cadavre au fist exhumate din diferite locuri din cimitirul respectiv în decursul acelei zile, respectiv 22 decembrie 1989.
Cei doi medici legişti arătaţi mai sus opinează că toate aceste cadavre au fost autopsiate şi înhumate anterior datei de 16 decembrie 1989.
Cu ocazia deplasării făcute la acest cimitir şi a examinării cadavrelor găsite, au fost executate fotografii judiciare operative care fac parte integrantă din prezentul proces-verbal>”, scrie procuroul Romeo Bălan, în „Victimele libertăţii”.
Unele cadavre erau în stare de putrefacţie
Aşadar, procurorul susţine că aceste cadavre dezhumate au fost autopsiate, fără leziuni de împuşcare, unele în stare de putrefacţie, şi cu siguranţă înhumate înainte de începerea Revoluţiei.
Acţiunea din Cimitirul Săracilor a fost intens mediatizată.
„Nu exista nicio autorizaţie în acest sens dar nimeni nu se putea opune sutelor de persoane care îşi căutau rudele. Fotografiile au fost preluate şi difuzate de principalele agenţii de presă internă şi internaţionale. Toţi şi-au manifestat oroarea şi indignarea faţă de regimul comunist, cei exhumaţi fiind considerate victime ale represiunii din decembrie 1989”, a explicat Romeo Bălan.
Cimitirul Săracilor se numeşte astfel pentru că este locul unde sunt îngropaţi cei neidentificaţi, cei nesolicitaţi de familii, iar cheltuielile de înhumare erau suportate de stat. Decedaţii erau îngropaţi de regulă, în gropi comune, fără sicrie şi nu se apela la niciun serviciu religios.
Potrivit declaraţiilor personalului sanitar şi al medicilor legişti, atunci când au început să fie depuse la morga Spitalului Judeţean primele victime împuşcate, acolo se aflau şase cadavre ale unor persoane neidentificate, care nu aveau legătură cu evenimentele. Pentru a eliba spaţiul, s-a decis înhumarea lor în Cimitirul Săracilor, având în vedere că erau cadavre nesolicitate de nimeni.
„Din dispoziţia lui Bociort Axente, şeful pompelor funebre Timişoara, cele şase cadavre au fost transportate cu duba instituţiei, în 18 decembrie 1989. Vizavi de cimitir, pe Calea Lipovei se află mai multe blocuri de locuinţe, astfel că înhumarea celor şase cadavre nu a trecut neobservat, deşi s-a dorit să nu se creeze panică”, a mai explicat Romeo Bălan.
Misterul femei care avea aşezat pe abdomen cadavrul unui sugar
Unele cadavre dezgropate erau legate la picioare cu sârmă, ceea ce a născut noi scenarii în capul oamenilor.
Cinade Dorel, cel care era răspunzător de cimitir a explicat însă: „Noi cei care îi îngropeam foloseam acest sistem de a-i lega cu sârmă pentru ca în cazul unei exhumări să putem să-i scoatem fără a crea alte leziuni. Se legau numai cadavrele care interesau munca de miliţie şi procuratură, în vederea unei eventuale deshumări”.
În afară de cele 11 cadavre exhumate în 22 decembrie, după plecarea procurorilor şi medicilor legişti au mai fost dezgropate din două gropi comune şi gropi individuale. Printre cadavre a fost şi al unei femei peste abdomenul căreia a fost aşezat cadavrul unui sugar.
„Fotografia cu aceast cadavru a făcut înconjurul lumii şi a produs oroare. S-a lansat ipoteza că femeia a ucisă şi prin spintecare i-a fost extras fătul. Medicii legişti au explicat cu argumente ştiinţifice cu nu există nicio legătură între cele două cadavre, că ambele au fost autopsiate şi că au fost înhumate la diferenţă mare de timp. În atmosfera isterizată de dispariţia cadavrelor şi când se vehicula că la Timişoara au fost sute sau mii de morţi aceştia nu au fost crezuţi... Descoperirea unor gropi comune sau individuale din acest cimitir a pornit de la zvonul că acolo ar fi înhumate victimele represiunii. Familiile au dorit să recupereze corpurile rudelor lor pe care să le îngroape creştineşte. Nu ştiau atunci că totul fusese transformat în cenuşă, aruncată într-o gură de canal”, a concluzionat procurorul Romeo Bălan.
În evidenţa Laboratorului de Medicină Legală Timişoara la finele anului 1989 erau înregistraţi patru sugari decedaţi la Spitalul de Copii şi neridicaţi de familie, care au fost îngropaţi la Cimitirul Săracilor.
Văzând ce se întâmplă la Timişoara, comunitatea medicală internaţională a reacţionat. Un reputat profesor de medicină legală din Franţa, Louis Roche, a trimis o scrisoare medicilor din Timişoara.
„Cadavrul persoanei adulte este decedat cu mai multe săptămâni înaintea nounăscutului. Copilul este un nounăscut de câteva luni şi se poate elimina formal că ar fi vorba de un făt”, a transmis Roche.
Cadavrele au rămas dezgropate până în 26 decembrie, când cei de la administratorul cimitirului a primit ordin să îi îngroape.
Deşi erau imagini obişnuite acum 28 de ani, am evitat să folosim fotografiile cu cadavrele scoase din gropi comune, aşezate unul lângă altul.
Se încarcă comentariile...
