Colonia Bulgară, satul care s-a transformat în saivan pentru oi. Au rămas biserica, cimitirul şi amintirile
0
Colonia Bulgară este un sat care aparţine de comuna Dudeştii Vechi (judeţul Timiş). În 2016 a murit ultimul băştinaş bulgar. Satul a fost luat în primire acum de ciobani.
Colonia Bulgară a fost cândva un sat cu aproape o mie de locuitori; în special bulgari şi unguri. Este aproape de graniţa Triplex, colţul în care se întâlnesc trei ţări: România, Ungaria şi Serbia. Cu un kilometru înainte de satul Cheglevici, de pe şoseaua care duce spre Beba Veche, apare un indicator spre stânga, care arată Colonia Bulgară: 2 kilometri. Restul drumului este de pământ şi piatră.
Povestea satului începe în 1845, când mai multe familii de bulgari bănăţeni romano-catolici din Beşenova Veche - Star Beshenov, în bulgară- (astăzi Dudedeştii Vechi), s-au dus în Telepa (vechea denumire), să lucreze pe plantaţiile de tutun deţinute de proprietarii maghiari. Aşa că satul a primit numele de Bulgartelep, care tradus în română înseamnă „colonia bulgară”. După ce Banatul a trecut sub administraţia românescă, a primit numele Colonia Bulgară.
Se spune că bulgarii din Dudeştii Vechi au început să se stabilească şi alte sate, pentru că în comunitatea lor tradiţia face ca primul urmaş să primească întreaga avere. Astfel, familiile cu mai mulţi urmaşi s-au orientat spre noi proprietăţi.
Conform informaţiilor de pe Wikipedia.org, spre sfârşitul perioadei interbelice, bulgarii îi depăşeau la număr cu puţin pe maghiari. După al doilea război mondial, maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populaţia satului a cunoscut însă un declin dramatic.
Ultimul bulgar a murit în 2016
În 1910, erau 714 de bulgari. În 1930, populaţia era de 830 de locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români şi trei ţigani. În urmă cu câţiva ani mai erau acolo câţiva băştinaşi.
Pănă la Revoluţie, oamenii aveau în sat şi un CAP, iar mulţi făceau naveta să lucreze la Sânnicolaul Mare. La recensământul din 2002, satul mai avea o populaţie de 34 de locuitori, dintre care doi bulgari, zece maghiari şi restul români. Unii au ales să să plece în satele şi oraşele din jur. În scurt timp, bătrânii au început să moară, ori să fie luaţi de copii, la oraş.
Ultimul bulgar din colonie, Ion Vasilcin, a murit în 2016. Odată cu el a s-a terminat cu comunitatea de bulgari - elementul definitoriu, care a întemeiat colonia şi a locuit-o pentru mai bine de 150 de ani.
“Eram toţi prieteni, nu se încuiau porţile ca acum”
Ana Vasilcin s-a născut în Colonia Bulgară, în 1958. A trăit, a copilărit acolo. În 1991 s-a mutat în Sânnicolaul Mare.
“Colonia Bulgară era un sat foarte frumos. Eram toţi prieteni, nu se încuiau porţile ca acum. Era un sat de bulgari şi unguri dar şi cu câţiva nemţi. În 1991, când ne-am mutat la Sânnicolaul Mare, mai erau încă străzile şi casele. După aceea a început să se destrame. Oamenii au vândut materialele din case, pentru construcţii, dar au mai fost demolate şi de ţigani, care au furat tot ce puteau”, spune Ana Vasilcin.
A devenit o obişnuinţă ca cei care au decis să părăsească Colonia Bulgară să îşi vândă casele pentru materiale de construcţie. Alţii au folosit materialele pentru a-şi construi casele noi la Dudeştii Vechi. A rămas în picioare biserica romano-catolică, în jurul căruia s-a ţesut viaţa localnicilor, foarte credincioşi. O capelă catolică a fost construită în sat în 1852, iar biserica actuală, construită în stil neogotic, este din 1912. Este practic un monument.
“Preot nu am avut în sat, dar venea cel din Dudeştii Vechi. Aparţinem de parohia de acolo. Slujbele se ţineau cu cantorul, vecernia era ţinută de femeile din sat. Exista activitate intensă în biserică. Străbunicul meu a fost cel care a donat banii pentru unul din clopote. Sunt trei clopote în biserică”, a declarat Ana Vasilcin.
Ciobanul care şi-a făcut casă în birtul şi alimentara satului
Pe lângă biserică, în sat au mai rămas în picioare fostul birt şi magazinul universal, cât şi trei-patru case. Există curent electric, apă potabilă, ba chiar şi cod poştal.
Casele au fost cumpărate de ciobanii veniţi cu oile în Banat din zona Sibiului. Primul cioban a ajuns în Colonia Bulgară în 2006. Acesta a cumpărat tocmai casa în care era fostul birt şi alimentara.
“Ciobanii sunt veniţi, din păcate ei distrug tot ce a rămas. Dacă nu împrejmuiam cimitirul, era totul distrus. Oile, caprele au distrus multe pietre funerare. Am poze cu ce au făcut. Sper să nu se atingă de biserică. Oile dorm în faţa bisericii, în curtea bisericii, ei au distrus majoritatea satului. Mai este cineva în sat, care locuieşte într-o casă care se află în proprietatea noastră. Pe el îl plătim să aibă grijă şi de cimitir”, a mai declarat Ana Vasilcin.
Biserica îşi deschide porţile odată pe an pentru o mare sărbătoare
Pentru vechii locuitori din Colonia Bulgară, sărbătoarea Sfântului Luca, din luna octombrie, când este şi hramul bisericii, era unul dintre momentele importante ale anului. Din 2005, odată pe an, satul depopulat prinde viaţă. Foştii “colonişti” revin în sat pentru rugă.
“E o sărbătoare pe care continuăm să o ţinem, iar de la an la an vin tot mai mulţi. Vin din Germania, din Ungaria, din Sânnicolaul Mare plecăm cu un autobuz, îi luăm pe cei din Dudeştii Vechi. Vin şi cei din satele Cheglevici, Cherestur şi Pordeanu. Aşteptăm cu nerbăbdare evenimentul. Înainte de sărbătoare, venim să facem curăţenie la biserică şi în jur. Nu pot să vă descriu în cuvinte ce burie este pe faţa oamenilor. Toată lumea retrăieşte tot ce a fost frumos cu ani în urmă. Duminica, de sărătoare, satul este din nou în viaţă. Anul trecut am fost aproape 400 de persoane. În afară de asta, altceva nu mai există în sat. Ce a rămas e biserica şi cimitirul. Şi noi cu amintirile”, a mai afirmat Ana Vasilcin.
Şi-au demolat casele, dar şi-au păstrat platz-ul
Valentin Velciov, referent cultural la Primăria din Dudeştii Vechi, este unul dintre bulgarii care sunt legaţi de aceste locuri. Îşi aminteşte că în copilărie a fost de multe ori în Colonia Bulgară.
“Ţin minte că în 1990, mai exista casa cu numărul 293. Nu erau toate casele locuite, unele erau deja părăsite. Cred că pe atunci mai trăiau acolo cam 150-200 de persoane. Satul era susţinut de CAP, după ce s-a închis nu mai era de lucru. Satul a început să moară după ce au retras autobuzul, prin care oamenii erau legaţi de cei de afară. Drumul a devenit impracticabil. Oamenii au început să se mute din sat. Cei mai mulţi sunt în Sânnicolaul Mare. Cei care au plecat din sat şi-au demolat casele, au vândut ţiglele, lemnul, dar şi-au păstrat platz-ul”, a declarat Valentin Velciov.
Aflăm de la Velciov că primul cioban aciuit în Colonia Bulgară, a cumpărat de Cooperaţie magazinul universal “cu ceva de genul 2.000 de lei de acum. Şi-a instalat acolo stâna. Nu l-a deranjat nimeni, era aproape singur pe acolo”.
Şi Velciov a participat la ultima rugă din Colonia Bulgară. “Peste 90 la sută din cei care se trag de acolo revin în sat, la rugă. Biserica e plină. În ultimii ani s-a intensificat evenimentul. În 2016 am fost acolo cu echipă de dansuri de la Dudeştii Vechi. Sfântul Luca a fost o sărbătoare foarte mare aici. Se pleca din Dudeştii Vechi, pe jos, cu crucea, cu steagul, ca într-un pelerinaj. Aşa făceau şi maghiarii din Chelevuici şi Cherestur. Iar localnii din Colonia Bulgară îi lua acasă pe aceşti oaspeţi”, a spus Velciov.
Biserica a fost spartă de câteva ori
Biserica din Colonia Bulgară este deocamdată într-o stare acceptabilă. A fost schimbat acoperişul, care era deja deteriorat, acum şapte ani. Asta a salvat practice lăcaşul de cult. Rămasă singură în câmp, biserica a şi fost spartă de câteva ori, s-au furat icoane şi multe lucruri care aveau în special valoare sentimental pentru băştinaşi. În biserică a izbucnit şi un incendiu, care a cuprins câteva bănci, dar, ca un miracol, flăcările nu s-a exstins.
Valentin Velciov speră că nu este totul pierdut, şi că roata se poate întoarce. “Sunt mulţi localnici care au rămas cu terenurile. Deputatul Nicolae Mircovici, care a murit, Dumnezeu să-l odihnească, a dorit să facă o casă de vacanţă a bulgarilor, în Colonia Bulgară. Nu a mai apucat să materialize această idee. Nu pot să spun că va dispărea sută la sută acest sat. Cândva a fost aici un camp, a devenit sat. Poate că se întoarce roata. Cine ştie!?”, afirmă Velciov.
"Vin românii din toată ţara"
Bono Cucalan, primarul din Dudeştii Vechi a demarat un recensământ pentru a vedea cine, ce mai are în Colonia Bulgară. El susţine că satul s-ar putea repopula cu noii colonişti veniţi la muncă în Banat, din alte regiuni ale României.
“Vedem ce se întâmplă la noi, în Dudeştii Vechi, vin românii din toată ţara. Procesul de bulgari a scăzut de la peste 80 la suta, la 55 la sută, după estimările mele. Cei care vin se angajează la Sânnicolaul Mare, la o fabrică. În loc să cumpere un apartament cu 45.000-60.000 de euro, cumpără la Dudeştii vechi, cu 10.000-12.000 de eur,o are casă cu grădină, face şi agricultură, merge şi la fabrică. Dacă va fi un segment care va dori să cumpere cu 3.000 de euro, nu cu 15.000, se poate duce în Colonia Bulgară”, a declarat Bono Cucalan, bulgarul revenit în România după ce a locuit nouă ani în America. A câştigat ultimele alegeri locale de la Dudeştii Vechi.
Singurii bulgari catolici
Bulgarii bănăţeni locuiesc în această regiune din secolul XVII. Conform datelor statistice, în România sunt înregistraţi cu puţin peste 8.000 de bulgari, dintre care aproape 6.500 trăiesc în Banat. Migraţia bulgarilor în zona Banatului a început după eşecul răscoalei antiotomane de la Ciprovţi, în 1688, şi după o serie de războaie maghiaro-turce şi austro-turce. Aceştia au traversat Dunărea în căutarea unui trai mai bun, în afara Imperiului Otoman.
În 1738 bulgarii au întemeiat Beşenova Veche (Star Beshenov), cunoscută sub numele Dudeşti Vechi, unde trăiesc astăzi în jur de 3.200 de bulgari, fiind în prezent centrul cultural al bulgarilor bănăţeni. Alte centre importante sunt Vinga şi Breştea. După ce Bulgaria şi-a cătăpatat independenţa în 1878, mulţi bulgari din Banat au decis să se mute înapoi în vestul Bulgariei.
Bulgari care folosesc alfabetul latin
Bulgarii din Banat sunt unici, ei fiind studiaţi de lingvişti şi istorici din toată lumea. Sunt singurii bulgari care au renunţat la scrierea slavă, ei folosind alfabetul latin, sunt romano-catolici, iar limba lor este uşor amestecată cu germana, maghiara, româna şi sârbo-croata.
“Aici în România noi suntem numiţi bulgari, dar în Bulgaria ni se spune bănăţeni. Trebuie să recunosc că ne mândrim cu asta. Avem o problemă şi noi cu scăderea populaţiei. Bătrânii mor, iar tinerii mai pleacă prin străinătate. Important este că la Duşetii Vechi se păstrează cea mai mare comunitate de bulgari din ţară”, declara Gheorghe Nakov, fostul primar al comunei Dudeşti Vechi.
Citeşte şi:
FOTO Muzeu pentru una din cele mai interesante comunităţi etnice din Banat: Bulgarii-pavlikeni
FOTO Mărirea şi decăderea oraşului bulgarilor bănăţeni, Theresiapolis
FOTO Gest de omenie în Banat din partea lui Hristo Stoichkov, unul din cei mai mari fotbalişti de pe mapamond
FOTO Hristo Stoichkov a făcut spectacol la Dudeştii Vechi: “Optarul” a amintit de vremurile în care încânta la FC Barcelona
FOTO Hristo Stoichkov a pus piatra de temelie pentru "casa bulgărească" de la Muzeul Satului
Se încarcă comentariile...
