„Şacal“ din Sănătate hrănit cu contracte după ce a fost judecat şi condamnat într-o afacere cu dezinfectanţi. Dosarul este la DNA din 2014

Din decembrie 2014, procurorii structurii centrale a DNA au în lucru un dosar „bombă” care vizează o serie de achiziţii de la Spitalul Judeţean din Timişoara. Personaj-cheie în această anchetă este Vlad Francisc Iman, care a primit pe bandă contracte pentru deratizare şi dezinsecţie, în timp ce era judecat şi condamnat pentru trafic de influenţă într-o afacere cu dezinfectanţi.

Seria de anchete a echipei de jurnalişti GSP, coordonată de Cătălin Tolontan, a zguduit din temelii sistemul de sănătate din România. Reprezentanţii statului se scuză că nu au ştiut de diluarea dezinfectanţilor de la Hexi Pharma. Fără să aibă legătură cu Hexi Pharma, cel puţin aşa cum reiese din documentele intrate în posesia „Adevărul”, mai multe contracte şi afaceri de la Spitalul Judeţean din Timişoara scot la iveală cancerul din Sănătate. Curtea de Conturi a sesizat DIICOT-ul, care şi-a declinat competenţa în favoarea DNA, iar din 2014 se tot fac cercetări „in rem”. În paralel, sistemul a reacţionat.  Auditorii Curţii de Conturi care au descoperit neregulile de la Spitalul Judeţean Timişoara şi au sesizat Procuratura au fost sancţionaţi pentru că au încălcat mai multe proceduri.

Povestea începe în urmă cu mai bine de 10 ani, mai exact în septembrie 2005.  Spitalul Judeţean Timişoara organizează o licitaţie pentru desemnarea unei firme care să livreze dezinfectanţi. Caietul de sarcini a fost cumpărat de 20 de firme, printre care şi SC Medusa Medical Trading SRL, patronată de Iulian Marius Popa. Medusa cumpăra produsele pe care le livra spitalelor de la două firme din Bucureşti, patronate de Ionel Voicu, care importa la rândul său produsele prin firma Euromedica.

Având o relaţie apropiată cu Voicu, Iulian Marius Popa află de la patronul firmei bucureştene că la licitaţie participă şi firma unui liberal, Vlad Francisc Iman, care ar fi preferată. Popa vede, însă, că în cursă este şi una din firmele furnizorului său. Ştiind că el este distribuitor pentru zona de Vest, Popa cere lămuriri de la partenerul său, care îi spune că „are o obligaţie pe linie de partid faţă de un băiat care zice că a aranjat licitaţia, dar încă nu are actele în regulă cu firma”.

Într-un final, la licitaţie ajung să participe 9 firme. Medusa Medical Trading, controlată de Iulian Popa are oferta cea mai bună şi câştigă licitaţia pentru trei produse de dezinfecţie. Firma livrează produsele conform graficului stabilit, dar spitalul nu plăteşte ritmic şi se adună datorii de 20.000 de lei (la vremea respectivă 200 de milioane de lei vechi). În ianuarie şi februarie, Medusa încheie cu spitalul două acte adiţionale şi continuă să livreze dezinfectanţi, datoriile spitalului către firmă ajungând la 600 de milioane de lei vechi.

„Presiuni pe linie de partid”

La începutul lunii februarie 2006, patronul de la Medusa este contactat de Vlad Francisc Iman care îi spune că sună din partea furnizorului său, Ionel Voicu, de la Bucureşti şi cere o întâlnire. Aflat în drum spre Bucureşti, Popa află de la furnizorul său că asupra acestuia se fac „presiuni pe linie de partid” pentru a scoate din joc firma care livrează dezinfectanţi la Spitalul Judeţean astfel încât Vlad Francisc Iman să aibă intrare liberă. Întors în Timişoara, Popa se întâlneşte cu Iman la o cafenea din centrul Timişoarei.

Patronul firmei care a câştigat licitaţia pentru livrarea dezinfectanţilor află cu această ocazie că a fost declarat câştigător „din greşeală” şi trebuie ca Iman să intre intermediar în afacerea cu dezinfectanţi. Popa mai povesteşte că pentru a fi convingător Vlad Francisc Iman i-a spus că „are relaţii mari la Spitalul Judeţean Timişoara, dar nu a dat nume” şi dacă nu cesionează contractul nu îşi va mai recupera banii. Practic, propunerea făcută omului de afaceri a fost ca acesta să treacă marfa pe care o cumpăra prin firma lui Iman.  Bărbatul a acceptat să cumpere dezinfectanţii prin firma lui Iman, VFI Medica, cu condiţia să-i fie plătite datoriile restante. Pentru deblocarea plăţilor, Iman a mai cerut, în primă fază un comision de 10 la sută, iar apoi de 15 la sută, susţinând că a vorbit cu directorul spitalului de la acea vreme, Mihai Ionac şi trebuie să dea şi el mai departe.  

Cu Meleşcanu în China

Chiar în timp ce îşi negocia intrarea în afacerea de la Spitalul Judeţean Timişoara, condus la acea vreme de liberalul Mihai Ionac, Vlad Francisc Iman se pregătea să plece în China, alături de o delegaţie PNL condusă de Teodor Meleşcanu. Potrivit unor informaţii disponibile pe site-ul Ambasadei Chinei din România, delegaţia română care s-a deplasat în China a fost formată din 11 senatori şi deputaţi ai PNL. „Delegaţia noastră politică este însoţită de un grup de oameni de afaceri, 13 preşedinţi şi directori de firme din România, care doresc să dezvolte relaţii economice cu China”, spunea Meleşcanu la data vizitei. Unul dintre cei 13 oamani de afaceri care au însoţit delegaţia PNL în China a fost şi Vlad Francisc Iman.

Ca prin minune, după înţelegerea cu Iman, un angajat al firmei lui Iulian Popa este informat de o doamnă de la Serviciul financiar contabil al PNL că „am trecut de pe lista neagră a pe lista de priorităţi a directorului şi urmează să ni se facă plata unei părţi din datorie”. Sfătuit de un avocat, fost angajat al Spitalului Judeţean, Popa se duce la Parchet şi denunţă tot.

De acum, discuţiile lui Popa cu Vlad Francisc Iman sunt înregistrate, iar din înregistrări reiese relaţia apropiată pe care Iman o are cu Ionac, despre care vorbeşte şi căruia i se adresează cu „Mihai”. Procurorii obţin autoruzaţie de interceptare şi a telefoanelor lui Ionac. După ce îl ascultă mai multe zile, procurorii decid că Ionac nu ştie de aranjamentele lui Iman şi îl scot din cauză. Vlad Francisc Iman este, însă, interceptat într-o discuţie ambientală: „Ca să te poată ajuta cineva să îţi iei banu îs eu, atât”.

Procurorii îl trimit pe Iman în judecată pentru trafic de influenţă, iar dosarul aflat în arhivele instanţei din Timişoara scoate la iveală o discuţie fabuloasă, purtată într-o cafenea din centrul Timişoarei.

Popa Iulian: Cu Cristi Bujoi (n.r. Buşoi) ai fost în China, mă?
Vlad Iman: Cu delegaţie de la PNL, cu Meleşcanu.
Popa Iulian: Ce aţi învârtit pe acolo?
Vlad Iman: Dracu, lăbăreală. Am f…t banii aiurea.
Popa Iulian: Măcar te-ai petrecut? Fete, ceva?
Vlad Iman: Îs urâte, mă, chinezoaicele, dă-le dracu. Io m-am dus că e aia cu calculatoarele, ştii? Şi mi-am făcut nişte contracte. P…ce să găseşti? Îs producători, dar nu-i găseşti aşa.
Popa Iulian: Aha.
Vlad Iman: Am fost în oraşul electronicii în p… mea, era unul cât două mall-uri de astea de-ale noastre. N-avea standuri, avea birouri înăunteu. Înţelegi?Am rămas perplex, am urcat până la etajul cinci, după aceea am plecat. Înţelegi? N-am mai…Am făcut nişte contracte, şti. Cu TV tunnere şi…
Popa Iulian: Ce e aia TV tunner?
Vlad Iman: Îl bagi în calculator şi bagi televizorul, şti?
Popa Iulian: Aha, aha…
Vlad Iman: Schimbi programe şi….
Popa Iulian: Da, că vreau şi io să-mi pun din aia la birou.
Vlad Iman: Îs ieftine. Cinci dolari.
Popa Iulian: Şi la noi cât îi?
Vlad Iman: Treizeci, cincizeci. Ieftine.
Popa Iulian: E bună ca afacere.
Iman Vlad: Păi de aia, şti? Am zis că mă duc că altfel în p...mea e destul de scump, şti? Că am f…t vreo o mie.
Popa Iulian: Dolari sau euro?
Vlad Iman: Dolari. Acolo ăia nici nu auzit de euro.
Popa Iulian: Nici nu ştiu ce e aia, hă?
Vlad Iman: Le arăţi euro, nici nu ştie în p….mea.

În 28 martie 2007, la un an de la depunerea denunţului de către Iulian Popa, Vlad Francisc Iman era trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Audiat în dosar, Iman a declarat că „este posibil să-i fi propus lui Popa Iulian să intervină la conducerea Spitalului Judeţean Timişoara, mai exact la directorul Mihai Ionac pentru ca acesta să efectueze plăţile către firma lui Popa în ideea de a-mi recupera o parte din datorie (n.r. bani pe care Popa îi datora după ce a fost constrâns să vândă produsele prin firma lui Iman)”. În 27 februarie 2009, Iman era condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de patru ani. În 8 decembrie 2009, Vlad Francisc Iman era codamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare.

Preferatul spitalului şi după condamnare

În timp ce era judecat pentru corupţie şi chiar după ce a fost condamnat, Vlad Francisc Iman a continuat, prin firme pe care le controla direct sau prin interpuşi, să încheie contracte cu Spitalul Judeţean din Timişoara. Contractele nu au fost încheiate oricum, ci cu grave încălcări ale legii, susţine Curtea de Conturi, care a descoperit toate aceste nereguli în 2014 şi a sesizat DIICOT, care a sesizat la rândul său DNA. Una din afacerile prin care Vlad Francisc Iman s-a conectat la bani publici a fost aceea de deratizare şi dezinsecţie a Spitalului Judeţean din Timişoara. Firma lui Iman, SC VM Desider SRL (din care liberalul a ieşit în 2008, cedându-i acţiunile unei femei care administrează o altă firmă a sa, SC VFI Medica SRL), a reuşit să câştige ani la rând contracte de deratizare şi dezinsecţie prin atribuire directă.

Un exemplu despre modul în care s-au atribuit contractele de deratizare şi dezinsecţie este anul 2007. Spitalul Judeţean Timişoara organizează o licitaţie la care participă trei firme, printre care şi SC VM Desider SRL. Chiar dacă o altă firmă are oferta mai mică, declarată câştigătoare este firma lui Vlad Francisc Iman (trimis la acea dată în judecată pentru corupţie). Auditorii Curţii de Conturi descoperă că oferta lui Iman cuprindea, însă, şi „dezinsecţie cu Virkon gratuit”.

Nu făceau diferenţa între dezinsecţie şi dezinfecţie

„Chiar dacă s-ar fi respectat oferta SC VM DESIDER SRL de prestare a unui serviciu de „dezinfecţie cu Virkon” cu titlul gratuit (nu dezinsecţie cu Virkon gratuit), comisia tot s-ar fi aflat în afara cadrului legal şi procedural prin simplul fapentru că acest serviciu nu a făcut obiectul achiziţiei publice, iar activitatea de dezinfecţie se realizează în regie proprie prin materiale achiziţionate de unitatea spitalicească în acest scop”, se arată în raportul care semnalează faptul că spitalul achiziţiona la vremea respectivă dezinfectanţi de la o altă firmă a lui Iman, SC VFI Medica SRL. „Valoarea achiziţiilor de la acesată societate a fost în anul 2006 de 37.711,10 lei, respectiv 12,37 % din total rulaj pe unitate”, au arătat auditorii Curţii de Conturi.

Acelaşi raport mai arată că după atribuirea contractului prin licitaţie firmei SC VM Desider SRL, procedura a fost anulată, urmând a fi reluată ulterior. Contractul a fost atrbuit, însă, prin negociere directă aceleiaşi firme a liberalului Vlad Francisc Iman. Din 2006 şi până în 2013, firmei lui Iman SC VM Desider SRL i s-au decontat servicii de deratizare şi dezinsecţie de peste 720.000 de lei. Auditorii Curţii de Conturi au arătat că sunt rezerve mari cu privire la realitatea efectuării serviciilor decontate.

„O activitate de importanţă deosebită, având în vedere că în funcţie de modul în care aceasta este prestată, depinde, practic, sănătatea, atât a personalului medical şi auxiliar al  Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, cât şi sănătatea şi mai ales recuperarea clinică a pacienţilor internaţi în această unitate spitalicească, a fost atribuită cu încălcarea tuturor normelor legale din domeniul achiziţiilor publice, unui operator economic care nu este autorizat să execute astfel de lucrări, nu a făcut dovada deţinerii - în toată perioada – de capacităţi tehnice şi umane, nu are un comportament financiar şi fiscal în conformitate cu prevederile, nu a depus în toată perioada toate declaraţiile cu privire la obligaţiile datorate bugetului de stat, a situaţiei livrărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional şi nu în ultimul rând nu certifică prin documente justificative/situaţii de lucrări prestaţiile facturate entităţii auditate”, se arată în raportul cu care a fost sesizat DIICOT.

Alte afaceri cu spitalul, acelaşi Iman

Vlad Francisc Iman nu livra doar dezinfectanţi şi servicii de deratizare şi dezinsecţie. În 2012, firma lui Iman, VFI Medica, este unicul ofertant al unei licitaţii pentru achiziţia unui angiograf în valoare de 950.000 de euro. „La data depunerii ofertelor societatea comercială VFI MEDICA, nu avea un aviz de funcţionare valabil, ceea ce conducea obligatoriu la eliminarea ofertantului, deoarece oferta era inacceptabilă”, se arată în raportul Curţii de Conturi. În plus, auditorii Curţii  de Conturi au solicitat de la Siemens o ofertă de preţ pentru modelul de angiograf achiziţionat de Spitalul Judeţean de la VFI Medica. Rezultatul: un preţ cu 400.000 de euro mai mic. Mare parte dintre constatările Curţii de Conturi au fost confirmate în procesul prin care Spitalul Judeţean Timişoara a contestat decizia Curţii de Conturi. În urma sentinţei finale din procesul civil cu Curtea de Conturi, spitalul s-a constituit parte civilă în dosarul aflat în lucru la DNA din 2014.

La solicitarea „Adevărul”, DNA a comunicat că „dosarul la care faceţi referire se află în lucru la DNA – Structura Centrală, în acest moment, în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală doar cu privire la faptă („in rem”). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă”. „Eu nu mai lucrez în domeniu şi nici nu am fost citat niciunde, dar nu ştiu. A fost un raport foarte....Mie mi s-a părut abuziv. Eu am participat la o licitaţie electronică, au fost mai mulţi participanţi, s-au făcut contestaţie...”, a declarat Vlad Francisc Iman.

Referitor la firma de deratizare şi dezinsecţie, Iman a spus că „eu am vrut să închid firma aia pentru că făcea două  mii de lei pe lună, a preluat-o altcineva şi tot atâta face”. Iman, căruia Cristian Buşoi i-a fost naş de cununie, a spus că relaţia cu europarlamentarul nu l-a ajutat cu nimic. „Suntem amici, ne vedem o dată pe an, dacă ne vedem. Şi nu mai e finul meu. A fost, la prima căsătorie, pentru că am divorţat între timp”, a mai declarat Iman. Cristian Buşoi a refuzat să comenteze relaţia sa cu Vlad Francisc Iman.

Cununia lui Vlad Francisc Iman. Au participat: naşul Cristian Buşoi, directorul financiar al Spitalului Judeţean Timişoara, Maria Saracan şi Ciprian Bogdan, fost director al Spitalului Judeţean FOTO voceatimisului.ro

Sancţionaţi după ce au reclamat nereguli la Spitalul Judeţean

După controlul din 2014 de la Spitalul Judeţean Timişoara unul dintre auditorii care a fost în control, Florin Cornel Popovici ajunge director  adjunct al Curţii de Conturi Timişoara. Colegul său, cu care a realizat auditul de la Judeţean, Florin Popovici se întoarce în 2015 la Judeţean pentru a verifica dacă măsurile dispuse la controlul din 2014 au fost puse în aplicare şi descoperă noi nereguli care îl vizau direct pe fostul manager al Spitalului Judeţean, în prezent şef al Clinicii de Cirurgie Vasculară, profesorul Mihai Ionac.

Auditorul Curţii de Conturi a întocmit un raport devastator pentru Ionac. Medicul i-a făcut plângere auditorului şi şefilor săi de la Timişoara la Curtea de Conturi Bucureşti. „A încălcat cu bună ştiinţă principiul integrităţii care obligă la corectitudine şi aplicarea întocmai a legislaţiei în vigoare şi a dat dovadă de iresponsabilitate şi rea credinţă”, l-a acuzat Ionac pe auditor.

Atât auditorul care a întocmit raportul folow-up, cât şi şefii săi de la Timişoara au intrat în comisia de disciplină. Printr-un ordin emis de însuşi preşedintele Curţii de Conturi a României, s-a dispus sancţionarea cu 10 la sută din salariu a celor doi Popovici şi aplicarea unui avertisment fostului director al Curţii de Conturi, Ionel Ştefan. În cazul auditorului care a realizat controlul, ordinul emis de Văcăroiu arată că acesta a încălcat „în mod repetat obligaţiile de serviciu prin neglijenţă” şi a încălcat „orice alte obligaţii prevăzute de Codul de conduită, de statutul auditorului public extern şi celelalte reglementări interne ale Curţii de Conturi”.

Deputat PNL, acuzat că a făcut presiuni asupra unui auditor

Directorul adjunct al Curţii de Conturi Timişoara şi auditorul sancţionaţi disciplinar au contestat măsurile în instanţă. „Pârâta (n.r. Curtea de Conturi a României) înceacă intimidarea propriilor angajaţi, preluând servil şi fără niciun filtru argumentarea subiectivă şi denaturată a domnului Ionac Mihai Edmond”, a scris directorul adjunct al Curţii de Conturi Timişoara în dosarul prin care contestă sancţiunea.

Dosarul auditorului de la Curtea de Conturi sancţionat de şefi mai scoate la iveală un detaliu intersant. Cu ocazia audierii în comisia de disciplină, auditorul Florin Popovici le-a spus şefilor săi că în timpul controlului deputatul PNL, Horia Cristian, a făcut presiuni asupra sa, amenintându-l că îl dă în judecată. „Omul halucinează în mod evident. Am interacţionat cu el. Am fost la spitalul judeţean şi l-am căutat pe manager, care era în biroul de alături, al directorului medical cu unul dintre auditorii Curţii de Conturi. Am avut o discuţie amicală de 10 minute pe chestiuni legate de modul în care se decontează serviciile. Că Mihai Ionac i-a promis că îl dă în judecată, vă pot spune că i-a şi făcut plânegere penală. Ei erau în lucru, nu aveau niciun raport făcut. Nu aveam nicio calitate să îl dau în judecată”, a declarat Horia Cristian.

În momentul de faţă, procesul prin care auditorii Curţii de Conturi au fost sancţionaţi este pe rolul Tribunalului Timiş. În paralel, plângerea penală depusă împotriva auditorilor Curţii de Conturi este în lucru la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş este în lucru un dosar în care fostul director al spitalului Judeţean Timişoara, Mihai Ionac, este urmărit penal.