Influenţa mass-media şi a tehnologiilor moderne asupra vieţii omului contemporan

Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, în colaborare cu Asociaţia Literata, organizează marţi, 16 aprilie 2013, orele 17.00, conferinţa „Influenţa mass-media şi a tehnologiilor moderne asupra vieţii omului contemporan”, susţinută de biofizician dr. Virgiliu Gheorghe.

Manifestarea face parte din programul „Seri târgoviştene la bibliotecă”.

Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată şi în română, având traducerea şi semnificaţia „medii (de comunicare) de masă”.

Cuvântul se poate folosi eventual şi la singular, când se spune în engleză medium şi în româneşte „un mediu”. De exemplu: „Pentru a face reclamă, compania Xyz utilizează ca mediu de mase în special radioul.”. Alt exemplu: „... în mass-media românească ...”.

Media (sau: mediile de mase) cuprinde toate sursele/mediile de informaţie publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv apariţiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este uşor de obţinut şi are un preţ accesibil pentru toate grupurile sociale.

Teorii privind influenţa mass-mediei

Începând de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a dependenţei, a stabilirii ordinii de zi, a spiralei tăcerii, etc – toate acestea relevă modul în care mass media influenţează comportamentele, fie direct sau indirect, pe termen lung sau mediu. E. Noelle-Neumann apreciază că există un procent de circa 20 % de indivizi care îşi exprimă convingerile cu fermitate chiar şi dacă acestea sunt contrare opiniei dominante. (Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 1996).

Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoştinţă de către mass-media. De aici şi uşurinţa cu care mass-media poate influenţa judecăţile de valoare şi, prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.

În funcţie de evenimentele prezentate în buletinele de ştiri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii îşi organizează viaţa. Oamenii depind de mass-media pentru a fi informaţi, iar cei care ştiu cum să profite de acest lucru, câştigă o mare parte din audienţa publică. În primul rând, toate aceste forme moderne, modele ale comunicării în masă, acţionează asupra minţii omului în general, probabil televiziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării în masă, căci “audienţa” se rotunjeşte la un număr extreme de ridicat.

Teoreticienii sunt de acord că presa şi celelalte mass-media au efecte asupra indivizilor, grupurilor, instituţiilor şi maselor, modelând personalitatea umană sub aspect cognitiv, afectiv şi comportamental.

Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle Neuman, imaginează efectele comunicării asupra individului în timp, ele împingând individul puţin şi slab informat spre marginea unei spirale, în funcţie de comunicarea la care are acces subiectul. Un alt model mai simplu este acela al fluxului în doi paşi, care ia în calcul rolul liderului de opinie ca mediator între mass-media şi individ. Primul pas este efectul mass-mediei asupra liderului, al doilea reprezentând influenţa acestuia asupra celorlalţi indivizi audienţi.

Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie care priveşte efectul mass-media ca forme de structurare a activităţii sociale propuse indivizilor în mod prioritar şi acceptate de aceştia. Mass-media lansează, defineşte problemele publice şi, prin aceasta, stabileşte agenda cetăţeanului şi a omului politic.