Cât de periculoasă poate fi pentru copii o boală aparent banală: tratamentul enterocolitei la bebeluşi

Asociată mereu cu mâinile murdare, dar şi cu alimentele nespălate, eneterocolita este o boală a copilăriei care nu ar trebui să persiste mai mult de 3-5 zile. În cazul bebeluşilor, însă, această afecţiune necesită o atenţie deosebită, pentru că, netratată corespunzător, poate cauza denutriţie, incapacitatea organismului de a absorbi minoacizii, acizii graşi, electroliţii şi vitaminele necesare.

Enterocolita este o afecţiune a tractului digestiv determinată de infecţii diverse cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi. Cel mai adesea se manifestă prin emisia de scaune numeroase, moi, însoţite sau nu de greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării generale. Boala pătrunde în organism pe cale orală, prin intermediul apei, alimentelor sau mâinilor murdare, contaminate.  

CÂT DE PERICULOASĂ ESTE LA SUGARI

Nu doar copiii sunt vizaţi, ci şi adulţii care, în condiţiile nerespectării regulilor de igienă, se pot îmbolnăvi uşor de diverse tulburări digestive. Riscul cel mai mare al enterocolitei este deshidratarea severă. În acest caz, bebeluşul trebuie internat pentru tratament cu lichide intravenos.

Când enterocolita este cauzată de agenţi infecţioşi, devine virală. Bebeluşii şi copiii între şase luni şi trei ani sunt primii afectaţi. Cel mai întâlnit virus în acest caz este rotavirusul. Alte virusuri sunt enterovirusurile, virusul Norwalk şi adenovirusurile.

Microorganismele care produc enterocolită sunt Campylobacter, care apare în urma consumului de carne contaminată, Salmonella, care apare în urma consumului de alimente contaminate, contactul cu reptile (iguane, şerpi, ţestoase) şi Shigella, contactat în special în creşe. Cele mai multe dintre aceste microorganisme foarte periculoase provoacă infecţii virale, greaţă, vomă, diaree, infecţii epidemice etc. 

TRATAMENTUL ENTEROCOLITEI

Cel mai bun tratament este prevenţia, spun medicii. Spălarea corectă a mâinilor şi spălarea după fiecare scaun, folosind apă şi săpun, sunt cele mai bune metode. 

De reţinut este că diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratamentele antibiotice. Ea se rezolvă cu ceaiuri şi lapte fără lactoză până la eliminarea scaunelor moi. Mai sunt eficiente zeama de orez sau supa de morcovi, care ar trebui servite de bebeluşi după repaosul digestiv, pentru a compensa pierderea de lichide. De asemenea, în urma sfatului pediatrului, se poate administra o medicaţie antispastică pentru calmarea durerilor abdominale, o medicaţie antiflatulenţă si medicatie antidiareică specifică. 

Specialiştii le recomandă părinţilor să meargă imediat la doctor dacă cel mic nu a împlinit încă un an şi are enterocolită, dacă este deshidratat, dacă se observă urme de sânge atunci când cel mic are scaun, diaree mai mult de 24 de ore, nu are poftă de mâncare şi/sau are febră. Administrarea de antibiotice se face numai la indicaţia medicului.