Specialiştii trag un semnal de alarmă cu privire la Cetatea Sucevei: „Fără aceste lucrări se va degrada”
0
După cinci ani de la finalizarea lucrărilor de restaurare, Cetatea de Scaun a Sucevei are nevoie de noi investiţii. În unele locuri, cărămida decorativă s-a măcinat, iar tencuiala de protecţie de pe ziduri a crăpat.
De-a lungul timpului, Cetatea Sucevei a trecut prin mai multe etape de restaurare. Cea mai importantă a fost finalizată în 2016.
Lucrările executate atunci au costat 44 de milioane de lei şi au salvat fortăreaţa de la prăbuşire, fiind stabilizat inclusiv un versant care aluneca.
După cinci ani de la finalizarea proiectului, Cetatea are nevoie de noi investiţii. Pe de o parte, unele dintre lucrările executate în ultimul ciclu de restaurare s-au degradat, iar, pe de altă parte, în proiectul anterior n-au fost prinse toate lucrările necesare.
„A început să se exfolieze cărămida. Era un lucru previzibil, la toate celelalte restaurări, cărămida a fost parţial înlocuită. Cărămida nu rezistă. Să nu uităm că vorbim de o ruină. Şi, sigur, a început să se exfolieze tencuiala de protecţie de pe ziduri. Sunt fenomene fireşti. Noi am mai adăuga lucrări nefăcute, care n-au fost prinse în proiect (n.red în proiectul finalizat în 2016). Ştiţi cum se spune: despre morţi numai de bine. Arhitectul care a proiectat actuala restaurare din păcate nu mai este printre noi. Un arhitect important, celebru în România, care a studiat 50 de ani acest monument, dar care când a fost pus în faţa faptului împlinit a intrat în panică.
N-a prins chituirea zidurilor la interior şi exterior şi restaurarea zidului care susţine şanţul de apărare la exterior. Lucruri care au dus la exfolieri şi continuarea degradării zidurilor pentru că, nefiind prinse aceste operaţiuni de chituire, n-a fost înlăturată vegetaţia. Pe latura de Vest cresc nişte copaci, nu putem interveni pentru că presupune aviz de la Comisia Naţională”, a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Naţional al Bucovinei.
Cărămida folostă la cea mai recentă restaurare a început să se degradeze FOTO: Oana Şlemco
El a mai spus că instituţia a pregătit deja un studiu de fezabilitate pentru execuţia noilor lucrări, dar n-a identificat însă o sursă de finanţare pentru proiect.
„Am prins inclusiv sistemul de pază şi protecţie care n-a fost proiectat în primul proiect. Vorbim de camere de supraveghere, suntem obligaţi de lege să monitorizăm tot. Suntem obligaţi să punem camere. Au venit specialişti care au vrut să pună stâlpi prin Cetate. Este monument, nu putem pune stâlpi peste tot sau să punem camerele pe zid. Lucrările cele mai importante sunt chituirea zidurilor, restaurarea contraescarpei şi a pulberăriei. Fără aceste lucrări, cetatea se va degrada în continuare”, a mai spus Emil Ursu.
Zidul care nu a fost prins în proiectul de restaurare finalizat în 2015 - 2016 FOTO: Oana Şlemco
Pe muzeulbucovinei.ro se arată că Cetatea Sucevei, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea oraşului medieval Suceava, a fost principala reşedinţă a domnilor Moldovei timp de aproape 200 de ani, astăzi un monument istoric de nivel naţional.
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel şi ziduri de apărare, a fost consolidat şi completat în cadrul uni vast proiect cu finanţare în perioada 2011-2015, redându-i aspectul impunător, intrat în legendă, dar şi subtila strălucire princiară din trecut.
În anul 2016 a fost realizată în Cetatea Sucevei prima expoziţie permanentă care ilustrează teme de mare interes pentru public, precum prima şi cea mai cuprinzătoare prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor şi boierilor moldoveni din secolele XIV – XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei. Lapidariul recompune pentru prima dată cea mai completă imagine a Cetăţii Sucevei, evidenţiind sistemele constructive şi decoraţia arhitecturală, dominate în secolul XV de variate teme ale goticului.
Utilităţi domestice medievale, precum sobele de teracotă, combină absolut surprinzător şi elegant motive decorative locale cu cele central-europene. Sistemele multimedia cu tematică istorică medievală şi proiecţiile video cu subiecte legate de istoria cetăţii reprezintă o noutate expoziţională în România. Cele mai bine receptate de către publicul vizitator sunt cartea interactivă de istorie medievală a Moldovei – Străinii despre noi şi proiecţia video Cronica Cetăţii Sucevei, reconstituind o lume surprinzătoare şi vie, îndepărtată şi totuşi foarte reală, având sentimentul puternic că toţi facem parte din aceeaşi poveste!
Vă mai recomandăm şi:
După apariţia unor imagini potrivit cărora Clotilde Armand ar fi intrat în camera cu voturile în seara alegerilor, Ciolacu îi cere demisia, iar Armand acuză un „fake news”
Se încarcă comentariile...
