FOTO Valea Bistriţei, Piatra Ţibăului şi Cheile Zugreni, văzute de pe bicicletă

FOTO Valea Bistriţei, Piatra Ţibăului şi Cheile Zugreni, văzute de pe bicicletă

Cu bicicleta pe valea Bistriţei. FOTO: Ştefan Macedon Gheorghiţă / judetulsuceava.ro

Adevărul vă propune astăzi să descoperiţi, pe bicicletă, valea râului Bistriţa, în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Locul pe care îl prezentăm este absolut încântător, iar bicicliştii se pot bucura de o plimbare relaxantă în timpul căreia pot respira aer proaspăt.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valea Bistriţei este propunerea de astăzi pentru biciclişti. Traseul cu o lungime de 110 kilometri are o dificultate medie şi poate fi parcurs în una sau două zile.

Traseul urmează cursul râurilor Bistriţa Aurie şi Bistriţa, pe ruta Cârlibaba – Valea Stânei – Botoş – Ciocăneşti – Iacobeni – Argestru – Vatra Dornei – Dorna Arini – Cozăneşti – Gheorghiţeni – Ortoaia – Rusca – Sunători – Călineşti – Zugreni – Chiril – Cojoci – Satu Mare – Crucea – Holda – Holdiţa – Broşteni – Lungeni – Pietroasa.

Traseul include porţiuni de drum asfaltat, drum pietruit şi drum de pământ.

Prima oprire recomandată pentru biciclişti este rezervaţia naturală Bistriţa Aurie. Cu o suprafaţă de 320 de hectare, situată pe raza comunelor Ciocăneşti, Cârlibaba şi Iacobeni, rezervaţia poate fi atinsă de pe DN 17, din localităţile Mestecăniş, Iacobeni şi Argestru, şi de pe DN 18, din localităţile Valea Stânei, Botoş, Ciocăneşti sau Mestecăniş.

Rezervaţia adăposteşte diverse specii de interes comunitar, printre care buhaiul de baltă cu burta galbenă, vidra, lutra, lostriţa, moioaga şi zglăvocul.

Hartă interactivă a traseului de pe valea Bistriţei, realizată de Ştefan Macedon Gheorghiţă pentru judetulsuceava.ro:

Piatra Ţibăului

În Cârlibaba, la doar patru kilometri de DN 18, se găseşte rezervaţia geologică Piatra Ţibăului. Stânca de calcar are o înălţime de peste 70 de metri, cu perete vertical. Stânca, foarte pitorească şi impunătoare, le permite geologilor să poată urmări stratigrafia Eocenului prin fosile.

Comuna Muzeu Ciocăneşti

Pe traseu, bicicliştii vor putea admira celebrele locuinţe decorate în stilul specific al comunei muzeu Ciocăneşti. Tot aici, turiştii pot vizita Casa Muzeu Ţăran Leonida. Anual, în Ciocăneşti au loc diverse manifestări, printre care Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Păstrăvului, Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri din străbuni.

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate Ciocăneşti

Situat în centrul comunei, muzeul a fost înfiinţat pentru păstrarea tradiţiei încondeierii ouălor şi a altor ocupaţii ale ţăranilor din Ciocăneşti.

Muzeul conţine o sală dedicată artei încondeierii ouălor, o expoziţie de ouă premiate la Festivalul Naţional a Ouălor Încondeiate, expoziţii permanente de costume populare, de obiecte vechi care amintesc de ocupaţia localnicilor din Ciocăneşti, de o originalitate autentică precum: fierărie, plutărit, butinăritul, cărăuşia, ţesătoria şi creşterea animalelor. Muzeul conţine şi o expoziţie de fotografie veche cu oamenii de seamă din comună.

Muzeele, parcul şi cazinoul din Vatra Dornei

Staţiunea Vatra Dornei se găseşte la jumătatea traseului. Cei care au alocat două zile pentru excursie se pot caza în numeroasele hoteluri şi pensiuni din localitate. În Vatra Dornei, turiştii pot vizita ruinele Cazinoului, parcul central şi sala cu oglinzi a primăriei din localitate.

O altă recomandare este Muzeul de Etnografie. Cele 12 expoziţii permanente ale muzeului reprezintă obiecte de uz casnic, elemente de arhitectură, ceramică, ţesături, cusături, obiecte de port popular, elemente de plutărit si păstorit, măşti, ouă încondeiate, obiecte din metal şi os. Deosebit de pitoreşti si autentice, cele trei interioare tradiţionale, ilustrând viaţa casnică a ţăranilor din zonă, stârnesc de fiecare dată nostalgia, admiraţia şi curiozitatea vizitatorilor. Biletul este cinci lei pentru adulţi şi doi lei pentru copii.

Tot în Vatra Dornei, turiştii pot vizita Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică. În expoziţie pot fi întâlnite familii de cerbi şi căpriori, urşi bruni, vulturul pleşuv brun, cocosul de munte, cocoşul de mesteacăn, precum şi multe specii de păsări şi manifere. Biletul de intrare este trei lei pentru adulţi şi doi pentru copiii.

Cheile Zugrenilor

Una dintre cele mai spectaculoase zone de pe valea Bistriţei este Cheile Zugrenilor, la 20 de kilometri în aval de Vatra Dornei, în sudul masivului Rarău – Giumalău.

Pe lângă peisajele spectaculoase, cheile adăpostesc şi o vegetaţie de interes comunitar, zona fiind declarată rezervaţie naturală.

Cheile, cu o lungime de patru kilometri, au 200-300 de metri înălţime şi prezintă forme bizare care poartă denumiri pitoreşti precum: Colţul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puşcatei, Stânca Coifului.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
 
Citeşte şi:
 

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările