Cine este săteanul care a stopat cea mai mare aberaţie cu fonduri UE din România: groapa de gunoi din vârful muntelui
0
Apicultorul Aristide Maxim este vocea sătenilor din localitatea suceveană Pojorâta, care au reuşit să anuleze în instanţă cea mai mare aberaţie cu fonduri UE realizată vreodată în România: o groapă de gunoi în vârful muntelui, într-unul dintre cele mai frumoase pasuri rutiere din ţară.
Localnicii din comuna Pojorâta au reuşit să câştige bătălia purtată cu Consiliul Judeţean Suceava, în cazul gropii de gunoi amplasată în vârful pasului Mestecăniş, cea mai mare aberaţie cu fonduri europene realizată în România, la o altitudine de peste 1.000 de metri.
Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj a admis recursul acestora şi a dispus anularea hotărârii din 9 august 2010, prin care Consiliul Local Pojorâta a oferit nouă hectare de teren Consiliului Judeţean Suceava pentru a fi construit depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş. Decizia instanţei clujene este definitivă, ceea ce scoate la iveală că acest întreg proiect a fost derulat ilegal.
Apicultorul Aristide Maxim, vocea sătenilor din Valea Putnei şi Pojorâta, este cel care s-a aşezat în fruntea sătenilor şi a contestat proiectul construirii gropii de gunoi din pasul Mestecăniş, unul dintre cele mai frumoase şi apreciate de turişti în România.
„Sunt mulţumit pentru că putem îndrepta o situaţie care ar fi luat o întorsătură dramatică, după ce ar fi fost pus în funcţiune obiectivul, în rest este un gust amar pentru faptul că autorităţile ne-au tratat cu indiferenţă, ne-au ignorat în permanenţă, ne-au refuzat mereu demersurile noastre făcute pentru a schimba locaţia de acolo, pentru că noi nu suntem împotriva proiectului în sine, adică de desfăşurare a managmentului deşeurilor, noi am avut probleme cu amplasamentul nepotrivit din zona respectivă. Această zonă este o şosea europeană, care face legătura din Moldova şi Ardeal, o arteră principală din partea de nord a ţării”, a declarat Aristide Maxim.
Acesta a explicat că pe localnici i-a deranjat foarte mult, faptul că groapa de gunoi a fost pusă la o distanţă mult prea mică faţă de locuinţele din comunitatea din Pojorâta, că unele case se află la mai puţin de jumătate de kilometru de depozitul de deşeuri de pe Mestecăniş, chiar dacă distanţa minimă la care poate fi construit un astfel de obiectiv puternic poluant este de minim un kilometru.
„Primele probleme au apărut când a fost discuţia amplasării acelui obiectiv, în 2007. La început de an, un consilier local din Pojorâta a anunţat că se va construit o uzină de prelucrare de deşeurilor, unde vor avea de lucru 50 de persoane, pe un amplasament ce se afla mai departe cu un kilometru mai sus, însă cu aceleaşi consecinţe. Consiliul Local de atunci a decis să aloce pentru groapa de gunoi un teren pentru a se putea întocmi documentaţia, fiind alocate iniţial cinci hectare. Documentele preliminare ce au fost trimise la Bucureşti au fost făcute pe 15 martie 2007, iar abia pe 30 martie a aceluiaşi an a fost făcută şedinţa de consultare a populaţiei, punându-ne în faţa faptului împlinit”, a mai spus apicultorul.
Aristide Maxim a ţinut că precizeze că după ce Bogdan Codreanu a ajuns în fruntea primăriei din Pojorâta, în 2008, cetăţenii au început să aducă în discuţie tot mai mult problema gropii de gunoi, cerând să fie schimbat locul de acolo. Acesta le-a a răspuns că nu se poate face nimic, că nu se poate schimba o hotărâre de Consiliu Local, însă în schimb, la data de 9 august 2010, a anulat vechea hotărâre de Consiliu Local, cea din 15 martie 2007 şi a dat încă patru hectare, aducând groapa de gunoi lângă drum.
În anul 2011, Gheorghe Flutur, preşedintele de atunci a Consiliului Judeţean Suceava, a semnat proiectul de implementare a proiectului, iar în 2013 primele buldozere şi-a făcut apariţia la faţa locului, începând lucrările. În acel moment, localnicii s-au mobilizat, au făcut o serie de demersuri la Ministerul Mediului, la Prefectura Sucevei, la Consiliul Judeţean Suceava, însă au primit răspuns că totul este în regulă, că nu există nici o problemă acolo, fără a se ţine cont de aspectele pe care le-au prezentat oamenii din Pojorâta.
„Eu consider că trebuie să se oprească lucrările la groapa de gunoi, deşi proiectul este destul de avansat, poate nu va fi necesar ca autorităţile să plătească banii înapoi şi vor găsi o soluţie de a rezolva această problemă apărută. Eu sper ca ceea ce s-a întâmplat la groapa de gunoi de pe Mestecăniş să fie o învăţătură de minte pentru toate administraţiile din ţară, pentru viitor”, a concluzionat Aristide Maxim.
Asociaţia Biosilva a avut şi ea o reacţie cu privire la probleme apărute la groapa de gunoi de pe Mestecăniş, ca urma a deciziei date de Curtea de Apel Cluj, cerând de la Consiliul Judeţean Suceava un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş.
„Asociaţia Biosilva solicită Consiliului Judeţean Suceava să prezinte un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş - grav afectat de construcţia <<depozitului ecologic de deşeuri>> şi să propună noi soluţii pentru implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Suceava asumat prin proiectul finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu în valoare de 64.032.524 milioane euro. În urma deciziei definitive a Curţii de Apel Cluj de a anula hotărârea prin care Consiliul Local Pojorata a pus la dispoziţie Consiliului Judeţean Suceava terenul de 9 hectare pentru construcţia gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, Asociaţia Biosilva consideră că lucrările de contrucţie a depozitului de deşeuri trebuie să înceteze de urgenţă şi că se impune organizarea unei dezbateri publice pentru găsirea de noi soluţii pentru gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava la care să participe reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai altor instituţii implicate, specialişti în domeniul mediului, precum şi reprezentanţii ONG-urilor de mediu şi cetăţeni din judeţul Suceava”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Biosilva.
Cei de la Consiliul Judeţean Suceava nu au putut oferi încă o explicaţie despre ce se va întâmpla pe viitor cu groapa de gunoi de pe Mestecăniş, care în prezent a ajuns să fie realizată în proporţie de 95%.
În zona Pasului Mestecăniş din masivul Giumalău, la o altitudine de 1.086 de metri, Consiliul Judeţean Suceava a construit o groapă de gunoi. Excavatoarele au săpat deja o groapă imensă chiar în vârful muntelui, iar miile de metri cubi de pământ rezultat a fost deja mutat cu zeci de camioane pe pajişti din apropiere.
Groapa de gunoi urma să adune toate deşeurile menajere colectate din localităţile din zona montană a judeţului Suceava.
Gunoiul produs de suceveni trebuia să fie depozitat chiar aproape de vârful trecătorii care face legătura între staţiunile de interes naţional Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
Muntele săpat, zona defrişată şi movilele de pământ excavat de pe marginea drumului european 576 au transformat spectaculosul Pas Mestecăniş într-un peisaj dezolant.
Investiţia a fost realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. La 25 ianuarie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (CJ), Ioan Cătălin Nechifor, semna cu reprezentanţii firmelor Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“.
Termenul de finalizare a lucrărilor era de iulie 2014, însă proiectul nu a fost terminat nici până în prezent. Conform proiectului, se estima că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici urmau să fie depuse 350.000 de tone de deşeuri.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
